• pictura-catedrala-munchen.jpg
  • pictura-catedrala-munchen0.jpg
  • pictura-catedrala-munchen2.jpg
  • pictura-catedrala-munchen3.jpg
  • pictura-catedrala-munchen4.jpg
  • pictura-catedrala-munchen5.jpg
  • pictura-catedrala-munchen6.jpg
  • pictura-catedrala-munchen7.jpg
  • pictura-catedrala-munchen8.jpg
  • pictura-catedrala-munchen9.jpg

Sfinții Apusului - Calendar luna iulie

3 iul.

Guthagon

sec. VIII d. Hr. Născut în Irlanda, a trecut în Belgia şi a devenit pustnic.

 

 

 

4 iul.

Hatto

985. Născut dintr-o familie şvabă bogată, şi-a dăruit toată averea mănăstirii Ottobeuren din Germania, unde a devenit călugăr.

4 iul.

Ulric (Udalric,
Uldaricus)

c. 890-973. Născut în Augsburg (Germania), la vârsta de şapte ani a fost trimis la mănăstirea Sf. Gall din Elveţia. În 923 a ajuns Episcop de Augsburg şi şi-a apărat poporul de năvălitorii unguri. La bătrâneţe a trăit ca monah la Sf. Gall. În 993 a fost cea dintâi persoană canonizată de papa Romei.

 

 

 

5 iul.

Numerian
(Memorian)

c. 666. Fiul unui om bogat din Trier (Germania), mai întâi a ajuns călugăr la Remiremont (Franţa) cu Sf. Arnulf, iar apoi s-a dus la mănăstirea Luxeuil cu Sf. Waldebert. Mai târziu a ajuns Episcop de Trier.

 

 

 

6 iul.

Goar

c. 575. Preot din Acvitania (Franţa), care a trăit ca pustnic în apropiere de Oberwesel, pe Rin (Germania). Pe locul sihăstriei lui s-a ridicat oraşul numit St. Goar.

 

 

 

7 iul.

Willibald

c. 700-786/7. Născut în Wessex (Anglia), a fost fratele Sf. Winibald şi Walburga şi vărul Sf. Bonifatie. La vârsta de cinci ani a fost dat ca monah la măn. Waltham din Hampshire. În 722 l-a însoţit pe tatăl său, Sf. Richard, şi pe fratele său, Sf. Winibald, în pelerinaj la Roma şi Ţara Sfântă. Aici a vizitat toate locurile sfinte şi multe mănăstiri, rămânând vreme de doi ani în Constantinopol. La întoarcerea în Italia a trăit 10 ani la Montecassino. Apoi a fost trimis în Germania pentru a-l ajuta pe Sf. Bonifatie şi în 742 a fost hirotonit Episcop de Eichstätt. Împreună cu fratele său, Sf. Winibald, a întemeiat mănăstirea din Heidenheim, unde sora lor Walburga a devenit stareţă. Moaştele lui se păstrează încă în Catedrala din Eichstätt.

 

 

 

8 iul.

Arnold

c. 800. Se pare că de origine greacă, a fost cunoscut pentru dragostea lui faţă de cei săraci. A lăsat numele său satului Arnold-Villiers (Arnoldsweiler) de lângă Jülich, acum în Germania.

8 iul.

Auspicius

c. 130. După tradiţie cel de-al patrulea Episcop de Trier (Germania) şi urmaş al Sf. Matern.

8 iul.

Kilian
(Chilianus),
Colman
şi Totnan

c. 689. Călugări din Irlanda care au luminat Franconia şi Thuringia de răsărit, unde au fost muceniciţi. Kilian a fost episcop de Würzburg (Germania), unde este încă cinstit.

8 iul.

Landrada

c. 690. Întemeietoarea şi prima stareţă a măn. Münsterbilsen din Belgia.

8 iul.

Sunniva
(Sunnifa)

sec. X d. Hr. După tradiţie, Sunniva a fost o prinţesă care a fugit din Irlanda împreună cu fratele ei şi cu alţi însoţitori. Au naufragiat în dreptul coastei Norvegiei, dar au debarcat pe insula Selje. Aici au fost ucişi de păgânii de pe continent şi moaştele lor au fost aşezate la Bergen.

 

 

 

9 iul.

Agilulf

c. 720. Călugăr şi stareţ la Stavelot-Malmedy (Belgia) şi Arhiepiscop de Köln (Germania). A fost mucenicit datorită râvnei sale, dar şi din pricina nepăsării regelui Carol Martel.

 

 

 

10 iul.

Amelberga

690. Născută în Brabant (Belgia), a fost căsătorită cu contele Witger şi a ajuns mama Sf. Gudula, Emebert şi Reineldis. Când Witger s-a făcut călugăr la Lobbes, ea a intrat în măn. Maubeuge.

10 iul.

Amelberga

c. 772. Călugăriţă la Münsterbilsen în Belgia. Moaştele ei au fost mai târziu mutate la mănăstirea Sf. Petru din Ghent.

10 iul.

Etto (Hetto)

c. 670. Născut în Irlanda, a fost stareţ la mănăstirea Sf. Petru din Fescau (Belgia) şi episcop.

10 iul.

Lantfrid,
Waltram şi
Elilantus

c. 770. Trei fraţi care au întemeiat mănăstirea Benediktbeuern din Bavaria (Germania), şi şi-au urmat unul altuia ca stareţi.

 

 

 

11 iul.

Hidulf
(Hidulphus)

707. Născut în Regensburg (Germania), a ajuns călugăr la mănăstirea Sf. Maximin din Trier. Mai târziu a fost hirotonit episcop, dar în jurul anului 676 a întemeiat mănăstirea Moyenmoutier din estul Franţei, trăind acolo ca monah. La moartea lui era stareţ atât la Moyenmoutier, cât şi la Bonmoutier (numită Galileea, iar mai târziu Saint-Dié).

11 iul.

Sigisbert
şi Placid

c. 650 (sau c. 750?). Sigisbert a întemeiat mănăstirea Dissentis din Elveţia. A zidit-o pe un teren dăruit lui de Sf. Placid, un om bogat care a intrat în mănăstire ca monah, fiind mucenicit mai târziu în timp ce o apăra.

 

 

 

12 iul.

Ansbald

886. Născut în Luxembourg, a devenit călugăr la Prüm în Germania, apoi stareţ la măn. Saint-Hubert din munţii Ardeni şi în cele din urmă la Prüm în anul 860. Mănăstirea a fost arsă de vikingi în 882, dar el a izbutit să o reconstruiască.

 

 

 

14 iul.

Libert

783. Născut în Malines (Belgia), a fost botezat şi a devenit călugăr sub Sf. Rumoldus. Mai târziu s-a mutat la mănăstirea Saint-Trond, unde a fost mucenicit de barbari.

14 iul.

Marcellinus
(Marchelm,
Marculf)

c. 762. Născut în Anglia, i-a urmat Sf. Willibrord în Olanda. Împreună cu Sf. Liafwine (Lebuin) a propovăduit Evanghelia poporului de pe Over-Yssel. A murit la Oldenzeel, însă moaştele i-au fost duse mai târziu la Deventer.

 

 

 

15 iul.

Apronia
(Evronie)

sec. V-VI d. Hr. Născută la Trier (Germania), a fost sora Sf. Aprus (Evre), Episcop de Toul, care a tuns-o călugăriţă. A murit la Troyes (Franţa).

15 iul.

Haruch

c. 830. Episcop lângă Verden (Germania).

 

 

 

16 iul.

Helier

sec. VI d. Hr. Născut la Tongres (Belgia), a trăit ca pustnic pe insula Jersey din Canalul Mânecii şi a fost mucenicit de păgânii cărora le propovăduia.

16 iul.

Irmengard

866. Stareţă la Buchau şi apoi la Chiemsee (Germania).

16 iul.

Reineldis
(Raineldis,
Reinaldes) şi cei
împreună cu ea

c. 680. Fiica Sf. Amelberga şi sora Sf. Gudula. A fost călugăriţă la Saintes (Belgia), unde a fost mucenicită împreună cu două însoţitoare de către huni.

16 iul.

Valentin

c. 305. Episcop de Trier (Germania), sau mai probabil de Tongres (Belgia), mucenicit în vremea lui Diocleţian.

 

 

 

17 iul.

Fredegand
(Fregaut)

c. 740. Născut în Irlanda, a fost ucenicul Sf. Foillan. A ajuns călugăr şi stareţ la Kerkelodor lângă Antwerp (Belgia).

17 iul.

Turninus

sec. VIII d. Hr. Preot în Irlanda care a propovăduit împreună cu Sf. Foillan în Olanda şi de asemenea lângă Antwerp (Belgia).

 

 

 

18 iul.

Frederick

838. Episcop de Utrecht (Olanda) din 820, a fost omorât în biserica din Maastricht.

18 iul.

Minnborinus

986. Născut în Irlanda, a ajuns stareţ la Sf. Martin în Köln (Germania, 974-986).

 

 

 

19 iul.

Martin

c. 210. Cel de-al zecelea Episcop de Trier (Germania), se poate să fi murit ca mucenic.

 

 

 

21 iul.

Arbogast

c. 678. Născut în Acvitania (Franţa), era pustnic în Alsacia când regele Dagobert al II-lea l-a silit să devină Episcop de Strasbour. Ca episcop, a arătat mare smerenie şi înţelepciune. La cererea lui, a fost îngropat în locul rezervat criminalilor. În curând, o biserică a fost construită peste mormântul lui.

21 iul.

Wastrada

c. 760. Mama Sf. Grigorie din Utrecht (Olanda), s-a călugărit la sfârşitul vieţii.

 

 

 

23 iul.

Liborius

390. Episcop de Le Mans (Franţa) din 348 în 390. Este ocrotitorul oraşului Paderborn din Germania, unde moaştele i-au fost mutate în 836.

 

 

 

24 iul.

Christiana

sec. VII d. Hr. După tradiţie s-a născut în Anglia, dar a dus o viaţă sfântă în Flandra. Este ocrotitoarea oraşului Termonde din Belgia.

 

 

 

25 iul.

Magnericus

596. Episcop de Trier (Germania, c. 566). A fost un prieten apropiat al Sf. Grigorie de Tours şi unul dintre cei mai de seamă episcopi din vremea sa.

 

 

 

29 iul.

Olav (Olaf, Tola)

995-1030. Fiul regelui Harald al Norvegiei. Şi-a petrecut tinereţea ca pirat, însă în 1010 s-a botezat la Rouen (Franţa) şi în 1013 l-a ajutat pe Ethelred al Angliei împotriva danezilor. În 1015 a ajuns pe tronul Norvegiei şi de îndată a chemat propovăduitori, mai ales din Anglia, pentru a-şi lumina ţara. În parte a izbutit, însă a fost izgonit din regatul său. Într-o încercare de a-şi redobândi regatul, a căzut pe câmpul de luptă la Stiklestad. In Norvegia este cinstit ca apărătorul independenţei naţionale.

 

 

 

30 iul.

Olav

c. 950. Rege al Suediei, mucenicit de pâgăni pentru că a refuzat să jertfească idolilor, în locul în care se găseşte astăzi oraşul Stockholm.

construimcatedrala.ro