• pictura-catedrala-munchen.jpg
  • pictura-catedrala-munchen0.jpg
  • pictura-catedrala-munchen2.jpg
  • pictura-catedrala-munchen3.jpg
  • pictura-catedrala-munchen4.jpg
  • pictura-catedrala-munchen5.jpg
  • pictura-catedrala-munchen6.jpg
  • pictura-catedrala-munchen7.jpg
  • pictura-catedrala-munchen8.jpg
  • pictura-catedrala-munchen9.jpg

Statutul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

I. Prevederi generale

§1. [Nume şi sediu] Biserica Ortodoxă Română din Germania şi Europa Centrală şi de Nord este organizată ca mitropolie: cu titlul de „Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Euro­pei Centrale şi de Nord” (în continuare Mitropolia) şi are sediul în Nürnberg (Germania).
§2. [Corporaţie de drept public] În Germania, Mitropolia este o Corporaţie de drept public (Körperschaft des öffentlichen Rechts) şi funcţionează potrivit prezentului Statut şi cu respectarea legilor Re­pu­bli­cii Federale Germania şi ale Statului liber Bavaria.
§3. [Înfiinţare şi desfiinţare] Mitropolia a fost înfiinţată la cererea preoţilor şi credincioşilor prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care poate decide modificarea limitelor teritoriale ale Mitropoliei, schimbarea titulaturii acesteia, precum şi desfiinţarea ei.
§4. [Limitele teritoriale de autoritate canonică] Mitropolia, ca Biserică locală de sine stătătoare, se află sub autoritatea canonică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca a Patriarhie cu titulatura de „Patriarhia Română“ şi cu sediul la Bucureşti (România). Mitropolia se compune din două unităţi administrative autonome (eparhii): a) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului cu sediul la Nürnberg (Germania), cu jurisdicţie asupra Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; b) Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord cu sediul la Stockholm (Suedia), cu jurisdicţie asupra Suediei, Novergiei şi Danemarcei. Ierarhii eparhioţi (chiriarhii) împreună cu episcopii vicari ai celor două eparhii sunt membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi formează Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei, al cărui preşedinte este Mitropolitul.
§5.[Structură] Mitropolia este formată din eparhii alcătuite din parohii, mănăstiri şi alte aşezăminte ale Bisericii Orto­doxe Române, care se găsesc pe teritoriul Germaniei, Austriei, Luxem­bur­gului, Suediei, Norvegiei şi Danemarcei.
  [Membri] Mitropolia este formată din clericii, credincioşii şi monahii ortodocși români, care îşi au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Germaniei, Austriei, Luxemburgului, Suediei, Nor­vegiei şi Danemarcei, integrați în parohiile și comunitățile ortodoxe românești din aceste țări, precum și alți creștini ortodocși primiţi canonic în parohiile și comunitățile ortodoxe românești ale Mitropoliei.
§6. [Atribuţii duhovniceşti] Mitropolia respectă şi păstrează credinţa apostolică şi dogmele orto­do­xe, pe care Biserica Ortodoxă Română le consideră, le păzeşte şi păstrează ca temelii ale cre­din­ţei ei. Mitropolia propovăduieşte şi întăreşte pe această cale credinţa, modul de viaţă şi evlavia ortodoxă între credincioşii încredinţaţi ei.
§7. [Atribuţii în concret] În acest sens, Mitropoliei îi revin următoarele atribuţii:
a) să asigure săvârşirea slujbelor dumnezeieşti, a Sfintelor Taine şi a Ierurgiilor;
b) să apere şi să promoveze învăţătura de credinţă ortodoxă utilizând toate mij­lo­a­­cele media permise de cadrul legal din statele respective;
c) să promoveze activităţi în cadrul apostolatului intern bisericesc;
d) să iniţieze şi să organizeze opere caritative şi de binefacere, ca şi de instruire religioasă, de îndrumare şi de educare;
e) să organizeze pelerinaje;
f) să organizeze orice altă activitate în conformitate cu Sfintele Canoanele şi tradiţia Bisericii Ortodoxe Române.
§9. [Autonomie] Mitropolia se organizează şi se administrează în problemele sale de sine stă­tă­tor (autonom).
§10. [Finanţe şi administrarea bunurilor bisericeşti] Administrarea financiară şi a bunurilor bisericeşti ale Mitropoliei este au­tono­mă. Bunurile bisericeşti servesc exclusiv la împlinirea îndatoririlor bisericeşti și misionare, care susțin activitatea bisericească a Mitropoliei.
§11. [Unitatea cu Biserica Mamă] În ceea ce priveşte activitatea ei internă, Mitropolia funcţionează în conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, cu Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a regulamentelor lui de aplicare, cu hotărârile Sfântului Sinod al Bi­sericii Ortodoxe Române, cu prevederile prezentului Statut și ale Regulamentului interior al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, precum și ale horărârilor și deciziilor propriilor organisme deliberative și executive.
§12. [Raportul cu alte Biserici] În duhul unităţii creştine, Mitropolia inițiază și cultivă relații frățești inter-ortodoxe, relații de dialog ecumenic și de cooperare inter-creștină și interreligioasă, în special cu reprezentanții structurilor religioase prezente pe teritoriul în care își exercită autoritatea canonică.

II. Structura şi administrarea Mitropoliei – Arhiepiscopiei

§13. În Germania, Austria și Luxemburg, Mitropolia își exercită autoritatea canonică ca șiArhiepiscopie Orto­do­xă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului” (în continuare Arhiepiscopia), iar Mitropolitul este Arhiepiscopul titular al acesteia.
§14. [Organisme deliberative] Adunarea eparhială este organismul deliberativ al Arhiepiscopiei.
§15. [Organisme executive] Organismele executive ale Arhiepiscopiei sunt: Consiliul eparhial, Adminis­tra­ţia eparhială şi alte instituţii eparhiale, dacă este cazul.

Adunarea eparhială

§16. [Alcătuire] Adunarea eparhială este formată din clerul Arhiepiscopiei şi din reprezentanţii laici ai parohiilor Arhiepiscopiei.
§17. [Atribuţii] Adunarea eparhială are următoarele atribuţii:
a) alege membrii Consiliului eparhial și ai Consistoriului eparhial, la propunerea Chiriarhului Arhiepiscopiei;
b) înfiinţează instituţiile Arhiepiscopiei;
c) primeşte rapoartele activităţilor parohiilor şi ale altor instituţii ale Arhiepiscopiei şi ia decizii cu privire la acestea;
d) aprobă Statutul Mitropoliei – Arhiepiscopiei;
e) examinează propunerile de schimbare şi completare la Statutul Mitropoliei – Arhiepiscopiei şi le supune Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române spre confirmare.
§18. [Preşedinţie] Preşedintele Adunării eparhiale este Arhiepiscopul – Mitropolit. În cazul vacanţei scaunului mitropolitane, președinția Adunării eparhiale este exercitată de un Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, desemnat de Sfântul Sinod dintre membrii săi.
§19. [Vicepreședinte] Vicepreședintele Adunării eparhiale este Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei.
§20. Din încredinţarea preşedintelui, Vicepreședintele poate să prezideze Adunarea eparhială.
§21. [Sesiuni] Adunarea eparhială este convocată de Arhiepiscopul – Mitropolit cel puţin o dată pe an. Data şe­dinţei va fi comunicată în scris clerului şi parohiilor Arhiepiscopiei cu cel puţin 14 zile înaintea Adunării. Adunarea eparhială poate fi, de asemenea, convocată de Arhiepiscopul – Mitropolit în urma unei decizii a Consiliului eparhial sau la cererea a cel puţin două treimi din parohiile Arhiepiscopiei.
§22. [Puterea de decizie] Adunarea eparhială este statutar constituită cu prezența majorității membrilor săi și hotărăște valabil cu votul a jumătate plus unu dintre membrii prezenți. În caz de paritate, prevalează votul preşedintelui sau al vicepreședintelui, când acestuia îi va fi încredinţată conducerea Adunării eparhiale, conform §20 al prezentului Statut.
§23. [Ordinea de zi] Adunarea eparhială lucrează conform Ordinii de zi adoptate de ea.
§24. [Procesul verbal] Procesul verbal al Adunării eparhiale va fi semnat de preşedinte, vicepreşedinte şi de alţi doi membri aleşi în acest scop de Adunare.

Consiliul eparhial

§25. Consiliul eparhial este organismul executiv permanent al Adunării eparhiale şi are în competenţă activităţile administrative, bisericeşti, culturale, filantropice şi economice ale Mitropoliei – Arhiepiscopiei.
§26. [Atribuţii] În acord cu îndrumările date de Mitropolit, Consiliul eparhial are ca atribuţii următoarele:
a) să promoveze interesele şi drepturile Arhiepiscopiei, cu respectarea legislaţiei statelor respective;
b) să ducă la îndeplinire hotărârile Adunării eparhiale;
c) să dezbată toate problemele privitoare la crearea de parohii, mănăstiri, instituţii de în­vă­ţă­mânt, educative şi culturale sau problemele activităţii productive, economice, culturale şi creative a organelor subordonate Adunării eparhiale;
d) să decidă în caz de nevoie limitele teritoriale ale parohiilor;
e) să suspende sau să desfiinţeze Consiliile parohiale, care s-au făcut vinovate de greşeli gra­ve, şi să dispună înfiinţarea unei comisii provizorii, până la alegerea unor noi organe ale parohiei de către Adunarea parohială;
f) să-şi dea acordul la numirea consilierilor permanenţi, care devin membri de drept ai Consiliului eparhial,
g) să dezbată problemele legate de construcţiile din cadrul Arhiepiscopiei şi al parohiilor; 
h) să ţină contabilitatea bunurilor bisericeşti şi aşezămintelor Arhiepiscopiei, ca şi a clădirilor bisericeşti, case de rugăciuni, capele, şcoli bisericeşti şi a altor instituţii ale Arhiepiscopiei şi să ia mă­suri pentru susţinerea lor;
i) în cadrul competenţei sale să decidă asupra problemelor în legătură cu administrarea şi fo­losirea proprietăţii parohiilor, şcolilor bisericeşti şi a altor instituţii ale Arhiepiscopiei, precum şi cu privire la administrarea şi folosirea proprietăţilor arendate pe bază de contract or­ga­nizaţiilor de stat, sociale şi religioase;
j) să reorganizeze instituțiile Arhiepiscopiei;
k) să decidă asupra altor probleme, din încredinţarea Arhiepiscopului-Mitropolit.
§27. [Preşedinţie] Preşedintele Consiliului eparhial este Arhiepiscopul-Mitropolit, iar în absența acestuia, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei.
§28. [Alcătuire] Consiliul eparhial este format din membrii permanenţi şi cinci membri aleși.
§29. [Membri permanenţi] Membrii permanenţi ai Consiliului eparhial sunt Arhiepiscopul-Mitropolit, în ca­litate de Chiriarh, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei şi cei numiţi de Arhiepiscopul-Mitropolit cu acordul Consiliului eparhial ca şi consilieri per­ma­nenţi. Detaliile pot fi reglementate prin decizie mitropolitană.
§30. [Membri aleși] Din Consiliul eparhial fac parte cinci membri aleși, din­tre care doi sunt preoţi şi trei laici. Ei sunt aleşi de către Adunarea eparhială pe o perioadă de patru ani.
§31. [Conducere] Arhiepiscopul-Mitropolit, în calitate de Chiriarh, este preşedintele Consiliului eparhial. El conduce lucrările conform ordinii de zi adoptate de Consiliu.
§32. [Sesiuni] Şedinţele Consiliului eparhial se ţin după necesitate, dar nu mai puţin de o dată pe an.
§33. [Putere de decizie] Consiliul eparhial este valabil constituit cu prezenţa a mai mult de ju­mă­ta­te din membrii săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității celor prezenți.
§34. [Procesul verbal] Procesul verbal al şedinţei Consiliului eparhial va fi semnat de toţi mem­­brii prezenţi.

Arhiepiscopul-Mitropolit

§35. [Alegere] Arhiepiscopul-Mitropolit este ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române dintre unul sau doi candidaţi propuşi de Adunarea eparhială.
§36. [Responsabilităţi] În limitele teritoriale ale Arhiepiscopiei sale, Arhiepiscopului-Mitropolit îi revin toate drepturile şi obli­gaţiile prevăzute pentru Arhiepiscop şi Mitropolit în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.  El poartă titlul de “Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germa­ni­ei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord”.
§37. [Reprezentare internă şi externă] Arhiepiscopul-Mitropolit reprezintă Mitropolia si Arhiepiscopia în toate problemele interne şi externe. El este – în toate problemele refe­ri­toa­re la Arhiepiscopie– reprezentantul autorizat în faţa autorităţilor de stat ale Republicii Federale Germania, ale statului liber Bavaria, precum şi ale statelor pe al căror teritoriu se întinde Arhiepiscopia, faţă de corporaţii, organizaţii bisericeşti şi de altă natură, ca şi faţă de opinia publică. El reprezintă Arhiepiscopia în justiţiei şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi.
§38. [Funcţia de conducere] Arhiepiscopului-Mitropolit îi revine conducerea tuturor instituţiilor Arhiepiscopiei şi Mitropoliei şi supravegherea parohiilor. El decide în toate problemele curente ale Arhiepiscopiei. Arhiepiscopul-Mitropolit con­voacă Adunarea eparhială şi Consiliul eparhial şi deţine preşedinţia lor.
§39. [Vicariate şi protopopiate] Pentru sprijinirea activităţii sale, Arhiepiscopul-Mitropolit poate împărţi Arhiepiscopia Germaniei, Austriei şi Luxemburgului în vicariate şi protopopiate. În fruntea unui vicariat se află un vicar, iar a unui protopopiat, un protopop.
§40. [Confirmarea regulamentelor] Arhiepiscopul-Mitropolit confirmă statutele şi regulamentele parohiilor şi ale celorlalte aşezăminte ale Arhiepiscopiei.
§41. [Decizii] Arhiepiscopul-Mitropolit emite, în limitele prevăzute de Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, de pre­zen­tul Statut și de Regulamentul interior al Arhiepiscopiei, îndrumări, decizii şi ordine privind problemele de viaţă şi de acti­vi­tate ale Arhiepiscopiei, inclusiv cele de personal.
§42. [Administrarea finanţelor şi averii] Arhiepiscopul-Mitropolit hotărăşte, în conformitate cu Sfintele Canoane şi cu prevederile Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi ale regulamentelor lui de aplicare, cu privire la posesiunea, administrarea şi folosirea bunurilor bisericeşti ale Arhiepiscopiei şi Mitropoliei, cu respectarea legislaţiei statelor respective.

Administraţia eparhială

§43. [Organisme] Organismele administrative ale Arhiepiscopiei sunt Administraţia eparhială şi - dacă este cazul - alte instituţii ale Arhiepiscopiei.
§44. [Conducere] Arhiepiscopul-Mitropolit exercită conducerea şi controlul asupra întregii activităţi ad­mi­nis­tra­tive a Arhiepiscopiei.
§45. [Inspector financiar] Arhiepiscopul-Mitropolit numeşte împreună cu Consiliul eparhial un inspector finan­ciar al Arhiepiscopiei.

III. Parohiile

§46. [Formare] Prin decizia Arhiepiscopului-Mitropolit, din propria sa inițiativă sau la propunerea credincioşilor, se înfiinţează parohii în cadrul Arhiepiscopiei.
§47. [Conducere] Preotul paroh, numit de Arhiepiscopul-Mitropolit ca delegat al său, este conducător al parohiei, răspunzător pentru via­ţa liturgică şi îndrumarea duhovnicească a credincioșilor parohiei. Pentru slujirea sa, preotul paroh este remunerat de către parohie. Cuantumul remunerației este stabilit printr-o hotărâre a Consiliul Parohial, aprobată de Adunarea Parohială.
§48. [Obligaţia de rezidenţă] Preotul paroh locuieşte pe teritoriul parohiei.
§49. [Adunarea parohială] Adunarea parohială este organismul deliberativ al parohiei. Ea este al­că­tu­i­tă din membrii majori ai parohiei, înscriși în lista de membri. Adunarea parohială se reuneşte anual, în ședințe ordinare, sau de câte ori este nevoie. Adunarea parohială este valabil constituită în prezența a cel puțin 10 % din membrii săi și ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă nu se întruneşte numărul necesar de membri, Adunarea parohială se va reuni în duminica următoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.
§50. [Atribuţii ale Adunării parohiale] Adunarea parohială are următoarele atribuţii:
a) alege membrii Consiliului parohial;
b) aprobă bugetul parohiei;
c) administrează bunurile parohiei şi are grijă de întreţinerea aşezămintelor parohiale.
§51. [Alte atribuţii] Alte atribuții ale Adunării Parohiale sunt prevăzute în „Regulamentul de ordine interioară al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului”.
§52. [Organizarea şi conducerea Adunării parohiale] Preotul paroh stabileşte Ordinea de zi a Ad­unării parohiale şi deţine preşedinţia ei. Arhiepiscopul-Mitropolit poate conferi dreptul de supraveghere asupra unei anumite parohii şi altui cleric.
§53. [Consiliul parohial] Pentru sprijinirea preotului paroh în probleme gospodăreşti, financiare şi administrative se constituie Consiliul parohial.
§54. [Membrii Consiliului parohial] Consiliul parohial este format din cel puţin şapte laici, care sunt aleşi de Adunarea parohială, pentru o perioadă de patru ani. Preşedintele Consiliului parohial este preotul paroh.
§55. [Realegerea] Membrii Consiliului parohial pot fi realeşi.
§56. [Administrarea bunurilor bisericeşti] Consiliul parohial este obligat ca, în fiecare an, să prezinte Consiliului eparhial Raportul financiar după întocmirea bugetului anual.
§57. [Sigiliu] Parohia deţine o ştampilă proprie.

IV. Finanţe şi bunuri bisericeşti

§58. Mitropolia – Arhiepiscopia este îndreptăţită să achiziţioneze şi să posede bunuri bisericeşti pe teritoriul Germaniei şi al statului liber Bavaria.
§59. [Veniturile] Veniturile Mitropoliei – Arhiepiscopiei constau din mijloace, care provin din folosirea bunurilor bisericeşti ale Mitropoliei – Arhiepiscopiei, din subvenţii obţinute prin intermediul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi din donaţii benevole de la persoane particulare sau organizaţii.
§60. Dacă Arhiepiscopul-Mitropolit, printr-o decizie a Consiliului Eparhial, transmite o parte din bunurile bisericeşti sau veniturile Mitropoliei – Arhiepiscopiei unor parohii, şcoli, aşezăminte sau alte instituţii pentru anumite proiecte, respectivii conducători, preoţi parohi etc., sunt obligaţi să urmeze îndrumările Arhiepiscopului-Mitropolit şi să prezinte documentele privitoare la folosi­rea subvenţiilor acordate.
§61. [Dreptul de semnătură] Documentele financiare ale Mitropoliei / Arhiepiscopiei sunt semnate de Arhiepiscopul-Mitropolit sau, cu împuternicirea sa, de către inspectorul financiar.
§62. Mitropolia – Arhiepiscopia urmăreşte exclusiv şi nemijlocit scopuri spirituale, de interes general şi de bine­facere în sensul paragrafului „Scopuri neimpozabile” al Ordonanţei germane din  16.03.1976, în forma ei actuală.
§63. [Bunurile bisericeşti ale Mitropoliei – Arhiepiscopiei la desfiinţarea ei] În cazul desfiinţării Mitropoliei – Arhiepiscopiei, bunurile ei bisericeşti rămân la dispoziţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

V. Clerul

§64. Clerul Arhiepiscopiei este format din preoţi, ieromonahi, ierodiaconi şi diaconi hirotoniţi, care trăiesc şi activează în cadrul instituţiei, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului.
§65. [Hirotonia] Clerul Arhiepiscopiei este hirotonit în conformitate cu Regulile canonice ale Bi­se­ri­cii Ortodoxe Române. Clericii trebuie să aibă pentru misiunea lor o pregătire teologică cores­pun­ză­toa­re. Arhiepiscopul-Mitropolit numeşte membrii clerului în slujirea lor şi tot el îi poate revoca motivat. Prezentul Statut și Regu­la­men­tul de ordine interioară al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului sunt obligatorii pentru toţi membrii clerului.
§66. [Disciplina bisericească] Membrii clerului care încalcă prezentul Statut, Regu­la­men­tul de ordine interioară al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, Sfintele Canoane, hotărârile și deciziile organismelor eparhiale şi nu urmează instruc­ţi­u­ni­le Arhiepiscopului-Mitropolit, sunt sancţionaţi disciplinar şi deferiţi Consistoriului eparhial, potrivit prevederilor prezentului Statut, ale Regulamentului de ordine interioară al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi ale Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

VI. Dispoziţii finale

§ 67. [Sigiliu] Arhiepiscopia-Mitropolia deţine o ştampilă proprie.
§ 68. [Aprobarea Statutului] Prezentul Statut şi eventualele schimbări sau completări se apro­bă de Adunarea eparhială cu majoritatea de 2/3 din totalitatea membrilor ei. Statutul Mitropoliei, precum şi even­tua­le­le schimbări sau completări ale acestuia, sunt supuse aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și intră în vigoare la data aprobării de către Sfântul Sinod.
 
Mitropolitul Serafim
 
Aprobat de Adunarea Eparhială, Nürnberg, 3 mai 2014, ratificat în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 3-4 iunie 2015

construimcatedrala.ro