• pictura-catedrala-munchen.jpg
  • pictura-catedrala-munchen0.jpg
  • pictura-catedrala-munchen2.jpg
  • pictura-catedrala-munchen3.jpg
  • pictura-catedrala-munchen4.jpg
  • pictura-catedrala-munchen5.jpg
  • pictura-catedrala-munchen6.jpg
  • pictura-catedrala-munchen7.jpg
  • pictura-catedrala-munchen8.jpg
  • pictura-catedrala-munchen9.jpg

Cuvânt rostit de Mitropolitul Serafim cu ocazia primirii premiului ”Abt-Emmanuel-Heufelder" acordat de Abația Benedictină Niederaltaich, 9. August 2021

 1. „Vatră părintească“: familie, țară natală și neam.

Fiecare om are o „vatră părintescă“ sau un „acasă“, care înseamnă familia în care s-a născut, locul unde a văzut lumina zilei și neamul din care face parte. Familia, țara natală și neamul pun peste ființa umană o amprentă definitivă și indelebilă. Familia este mediul cel mai intim în care ne formăm ca oameni, locul geografic determină rasa, iar neamul înseamnă limba, cultura, religia, educația și tradițiile în care am crescut. Importanța familiei pentru formarea și educația omului, mai ales în primii ani de viață, este fundamentală.

Text pentru ediția a doua a volumului Mitropolitului Serafim, „Sfinții printre noi”, Doxologia, Iași, 2021.

Este interesant de știut că numai în Biserica Ortodoxă Română, nu și în celelalte Biserici Ortodoxe locale (rusă, greacă, sârbă, bulgară), în adresarea oficială a ierarhilor apare și calificativul de Părinte : „Preafericitul Părinte...“, „Înaltpreasfințitul Părinte...“, „Preasfințitul Părinte...“. Călugărilor și preoților ne adresăm cu: „Preacuvioase Părinte” sau „Preacucernice Părinte”. De obicei, credincioșii se adresează preoților cu apelativul de „Părinte”, iar ierarhilor cu : „Părinte Patriarh”, „Părinte Mitropolit” sau „Părinte Episcop”, ceea ce exprimă și mai direct calitatea fundamentală a slujitorului Bisericii, aceea de Părinte. Slujitorii Bisericii sunt Părinți pentru că, prin harul Sfintelor Taine ale Bisericii, nasc fii duhovnicești pe care-i hrănesc cu Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciunea Bisericii, precum și cu Trupul și Sângele lui Hristos. Dacă sufletul este mai de preț decât trupul și decât lumea toată (cf. Matei 16, 26), pentru că nu se stinge odată cu moartea trupului, ci trăiește în veșnicie, ne dăm seama de importanța, în viața noastră, a părinților duhovnicești care ne călăuzesc spre câștigarea mântuirii veșnice. Căci nimeni nu se mântuiește fără ascultarea de un Părinte duhovnicesc!

Articol al Mitropolitului Serafim pentru Revista Ecumenică Sibiu, nr. 13 (1/2021)

Cuvântul meu despre Părintele Boris n-are pretenția unui cuvânt academic; el este doar mărturia unui fiu duhovnicesc care l-a avut ca îndrumător în alcătuirea unei lucrări cu titlul „Tradiția isihastă în Țările Române” și ca duhovnic până la trecerea sa la Domnul, în 7 august, 2020. Când, în toamna anului 1982 ajungeam la Institutul „St. Serge” cu o bursă oferită de Biserica Catolică, Părintele Boris mi-a spus că este interesat de isihasmul românesc și de starețul Paisie Velicicovski, (1722-1794), inițiatorul renașterii isihaste în muntele Athos, prin punerea în valoare a vechilor scrieri referitoare la „rugăciunea lui Iisus”.

cuvânt de binecuvântare al ÎPS la apariția traducerii în limba română a cărții Pr. Dr. Peter Dyckhoff, „Despre Rugăciunea inimii”, Ed. Renașterea, Cluj, 2021

Mă bucur să recomand cititorilor români această carte a Părintelui Dr. Peter Dyckhoff despre rugăciunea liniștii sau rugăciunea isihastă, inspirată esențial din scrierea Sfântului străromân Ioan Casian (360-435): „Convorbiri cu Părinții“. Părintele Peter se străduiește de o viață să răspândească în Occident practica rugăciunii liniștii atât de necesară omului modern care, uitând de fundamentele mistice ale vieții își epuizează energiile în lucrurile exterioare, spre nefericirea lui. Cartea de față, ne dă îndrumări foarte prețioase despre felul în care putem face această rugăciune, atât individual cât și în grupuri restrânse, sub îndrumarea unui povățuitor, pentru a ajunge, cu ajutorul harului, la liniștea interioară sau la pacea inimii care este mai prețioasă decât toate comorile lumii. Se știe cât de practici sunt occidentalii, în general și germanii, în special, de la care noi răsăritenii putem învăța mult.

PC Pr. Prof. Dr. Nicolae Dura, Vicar pentru Austria și paroh al celei mai vechi parohii din Viena, a împlinit vara acestui an 40 de ani de slujire la altar, din care 38 ca preot, iar 30 dintre aceștia, ca slujitor în capitala Austriei. Cu această ocazie, Mitropolitul Serafim i-a transmis un cuvânt de felicitare, intitulat „Cu prilejul unui jubileu binecuvântat”.

Caută în site

construimcatedrala.ro