24 ianuarie 2019 cu fanfară militară la Viena

Împlinirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române – actul fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român – a fost marcată şi în capitala Austriei, prin participarea, la cimitirul central din Viena a numeroase oficialități ale României și Austria, dar și a Fanfarei Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul“ la slujba parastasului pentru eroii neamului, săvârșită de PC Pr. Vicar Nicolae Dura.

La 24 ianuarie 1859 mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti propunea şi pronunţa la Bucureşti, în faţa icoanei Preasfintei Treimi, cu lacrimi în ochi, rugăciunea-jurământ: „Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, aruncă-Ţi privirea Ta asupra inimilor noastre şi nu slăbi curajul fiilor Tăi! Uneşte-i pe toţi într-o cugetare şi într-o simţire şi fă ca inimile tuturor să aibă aceeaşi bătaie pentru ţara lor. Prinţul Cuza este unsul Tău între noi şi pentru dânsul jurăm toţi că-l vom susţine”.

„Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, nu este «Unirea Mică», cum zic unii, ci «Unirea de bază», deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român”, spunea Părintele Patriarhul Daniel, la numeroase ocazii.

La slujba de pomenire a soldaţilor români înmormântaţi în Cimitirul Central din Viena au fost prezenți: Dl. Călin Ţânțăreanu, Ministru-consilier şi prim-colaborator al Ambasadorului României în Austria, Generalul Neculai Corneliu Postu, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Dr. Harald Troch, Membru ȋn Parlamentul Austriei, D-na Irina Cornișteanu, Director al Institutului Cultural Român din Viena, D-na Laura Hant, Preşedinta Asociaţiei Mihai Eminesc din Viena, ofiţeri din armata austriacă, reprezentanţi ai Asociaţiei Crucea Neagră din Viena ş.a.
Drept omagiu şi recunoştinţă memoriei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti şi tuturor făuritorilor Unirii au participat la Viena şi Fanfara Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul“. Înființarea primei fanfare militare românești a fost menționată, pentru prima dată, în Regulamentul organic din 1831. În 1864 a fost creat un departament special în cadrul Ministerului de Război. Fanfara militară română a intonat la mormintele soldaţilor români din Viena – la câteva trei sute de metri de mormintele marilor: Bethoveen, Mozart, Strauß, Haydn – imnul României şi al Austriei şi alte cântece adecvate momentului.
În continuarea evenimentului, s-au depus coroane la crucea ce străduieşte de 100 de ani mormintele soldaţilor români din Viena. În Karlsplatz, din centrul Vienei, Fanfara militară a prezentat un spectacol de muzică militară ascultată şi admirată de mulţi.

Delegaţii veniţi din ţară, dar şi parlamentarul austriac Troch ş.a. au poposit în biserica românească din Simmeringer Hauptstr. 161, unde Părintele Nicolae Dura a prezentat comunitatea şi biserica, dar şi o incursiune în istoria românească vieneză. Mihai Viteazul a poposit în 1600 trei luni la Viena, Tudor Vladimirescu în 1814, Alexandru Ioan Cuza a locuit în Viena patru ani (1867-1890), au studiat la Universitatea vineză deja începând din anul 1391 şi unii mari români, aici s-au format: Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ion Slavici, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Eusebiu Mandicevschi, Lucian Blaga ş.a.

Sursa: pagina Facebook a Bisericii Ortodoxe Române din Viena