Pelerinajul românilor din Austria în Egipt – țara sfinților pustiei, a Nilului și a piramidelor

În perioada 25 octombrie – 3 noiembrie 2025, un grup de credincioși ortodocși români din Austria a participat la un pelerinaj în Egipt, la mănăstiri cu tradiție și la locuri de mare importanță istorică și culturală ale acestei țări multimilenare, străveche vatră a creștinismului.

Călătoria duhovnicească, organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim, a fost realizată prin Centrul de Pelerinaje „Sf. Gheorghe Pelerinul” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului (coordonator: preoteasa Diana Nuțu). Pelerinii au fost însoțiți de Pr. Emanuel Nuțu și îndrumați în Egipt de ghidul local Nur, bun cunoscător al limbii române și prieten apropiat al pelerinilor români.

Fiecare zi a început cu rugăciunile de dimineață și citiri din Patericul Egiptean, fiind completată cu prezentări istorice despre Egiptul antic, începuturile creștinismului și istoria monahismului, alături de explicațiile oferite de ghidul local.

După sosirea în Cairo, chiar în perioada inaugurării noului muzeu de egiptologie, pelerinii au vizitat celebrele piramide de la Giza, sfinxul, precum și cartierul creștin al capitalei, locuri care păstrează memoria trecerii Sfintei Familii prin Egipt. Tot aici, grupul a vizitat și situl arheologic Sakkara, unde se află prima piramidă în trepte construită în Egipt.

În zilele următoare, itinerariul a urmat drumul marilor Părinți ai Patericului, prin vizitarea vechilor vetre monahale din Wadi Natroun: Mănăstirea Sf. Macarie cel Mare, a Sf. Paisie cel Mare și a Maicii Domnului („a Sirienilor”), renumită pentru frescele sale foarte vechi.

Pelerinii au ajuns apoi la Alexandria, vechea capitală a Egiptului, unde s-au rugat în Catedrala Patriarhiei Grecești, locul hirotoniei Sfântului Nectarie Taumaturgul, și s-au închinat la mormântul Sfântului Evanghelist Marcu în catedrala Patriarhiei Copte. Au fost vizitate, de asemenea, noua Bibliotecă din Alexandria și fortăreața Qaitbay, ridicată pe locul vechiului far — una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Nu a lipsit masă de prânz pe malul Mării Mediterane.

La Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Mina, pelerinii s-au închinat la sfintele moaște ale ocrotitorului lor și au admirat impresionanta construcție a așezământului monahal.

Un moment de mare intensitate spirituală a fost vizitarea mănăstirilor Sf. Antonie cel Mare și Sf. Pavel Tebeul, aflate în adâncul deșertului, locuri sfinte ale monahismului primar egiptean, unde pelerinii au fost întâmpinați de monahi trăitori ai pustiei. Pelerinii au urcat în arșița soarelui și cele peste 1000 de trepte până la chilia unde s-a nevoit un timp marele ascet Antonie cel Mare.

Partea istorică și culturală a pelerinajului a continuat la Luxor, fostul oraș Teba al Egiptului antic, considerat cel mai mare muzeu în aer liber din lume. Au fost vizitate Templul de la Karnak, Templul din Luxor, precum și Valea Regilor, unde pelerinii au admirat mormintele faraonilor, bogat decorate cu scene mitologice și simboluri ale vieții de dincolo. Tot aici ne-am bucurat de plimbarea cu balonul cu aer cald deasupra Luxorului, în timpul răsăritului. Priveliștea de sus asupra templelor, Nilului și deșertului a oferit o imagine impresionantă asupra moștenirii istorice a Egiptului.

În apropierea Luxorului, pentru prima dată în peregrinările noastre spirituale, ne-am închinat în Mânăstirea Sfântului Pahomie cel Mare, primind cuvânt de întărire de la părinții călugări trăitori aici.

La aproximativ 60 km nord de Luxor, pelerinii au vizitat Templul de la Dendera, dedicat zeiței Hathor. Decorațiunile interioare, tavanul astronomic și basoreliefurile păstrate în stare excelentă reflectă continuitatea tradițiilor religioase egiptene până în epoca elenistică și romană.

Un moment deosebit l-a constituit Sf. Liturghie de duminică, ce a fost oficiată de către Pr. Emanuel Nuțu în Cairo, chiar în biserică Sf. Ier. Nicolae, unde timp de mai mulți ani a slujit și predicat Sf. Ier. Nectarie, răspunsurile fiind date de pelerinii români.

Pelerinajul s-a încheiat într-o atmosferă de recunoștință și bucurie, după o săptămână dedicată descoperirii bogăției spirituale și culturale a Egiptului, țara în care din predica Sfântului Evanghelist Marcu au înflorit teologia și monahismul creștin.

Credincioșii s-au întors acasă purtând în inimă recunoștință pentru binecuvântarea de a merge pe urmele Sfintei Familii, ale marilor Părinți ai Pustiului și ale unei civilizații care a marcat profund istoria lumii. Mulți dintre pelerini și-au exprimat dorința de a reveni, pentru a continua această experiență de cunoaștere și credință în țara cu o cultură multimilenară și cu o moștenire duhovnicească unică.

Știre și imagini preluate de pe pagina Facebook a Parohiei „Sf. Ștefan cel Mare” din Viena