La Viena a avut loc o comemorare a genocidului împotriva armenilor
COMEMORARE pentru GENOCIDUL asupra ARMENILOR
PC Pr. Dr. Nicolae Dura, Vicar pentru Austria, a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la comemorarea genocidului împotriva armenilor, organizat de Biserica Apostolică Armeană din Austria în Domul „Sf. Ştefan” din centru Vienei.
În perioada 1915-1918 cei aproximativ un milion și jumătate de armeni, locuitori în Imperiul Otoman, au fost supuşi la cea mai mare încercare din istoria lor: au fost alungaţi, întemniţaţi şi ucis. Astfel, în fiecare an la 24 aprilie în Armenia, dar şi în întreaga diasporă armeană, se săvârşesc acte de comemorare ale evenimentelor petrecute acum mai bine de un secol. Clopotele Bisericilor armene, de acasă şi din diaspora, la amiaza zilei de 24 aprilie, au chemat la rugăciune şi pomenirea acelor martiri.
La comemorarea organizată, în acest an, în Domul „Sf. Ştefan”, au participat 700 de persoane. Evenimentul a inclus un concert special cu compoziţii ale lui Karen Asatrian, profesor la conservatorul vienez, născut în Armenia, interpretate de Corul Filarmonicii din Viena şi Corul Liceului de Muzica Mozart din Salzburg. Compoziţiile interpretate în limba latină: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus și Agnus Dei au exprimat, în mod simbolic suferinţa colectivă a poporului armean, iar „strigătele copiilor în faţa morţii au fost transpuse în armonii ale nădejdii pe care ne-o dă Dumnezeu”, după cum a transmis într-o alocuțiune Excelența Sa Josef Grünwidl, Arhiepiscop romano-catolic al Vienei.
Au mai fost adresate cuvinte de salut din partea Episcopului armean din Austria, ES Tiran Petrosyan şi a Ambasadorului Republicii Armenia în Austria, dl. Andranik Hovhannisyan. Aceştia au accentuat amintirea acestor jertfe cu o profundă sensibilitate şi cu înaltă demnitate.
BISERICA APOSTOLICĂ ARMEANĂ
După tradiţie, creştinismul a fost propovăduit pe meleagurile armene de Sfinţii Apostoli Tadeu şi Bartolomeu, iar organizarea Bisericii s-a făcut de Sfântul Grigore Luminătorul, la începutul sec olului al IV-lea. Biserica a fost simbolul patriei pierdute pentru poporul armean, căci el s-a păstrat unitar în jurul Bisericii, lipsit fiind secole la rând de un stat independent. Pe lângă centrul principal bisericesc Ecimiadzin, mai există şi alte trei scaune istorice, cu jurisdicţie locală: Patriarhul armean al Ierusalimului (din 1311), Patriarhul de la Constantinopol (1470), şi Catolicosatul Ciliciei, cu sediul la Beirut.
Numărul armenilor este de aproape opt milioane, dintre care doar trei milioane mai sunt astăzi în Armenia. Biserica armeană are 15 eparhii, din care 5 în Republica Armenia şi 10 în afară, pe toate continentele. Cei mai mulţi credincioşi din diaspora sunt în S.U.A. şi Franţa. În toate cele 4 centre istorice au seminarii şi Academii teologice.
Există o episcopie armeană în Austria şi alta în România. Domnitorul Alexandru cel Bun, în anul 1401, a chemat din Polonia 3000 de familii armene să se stabilească în Moldova pentru a se ocupa de comerţul cu vite şi grâne. Biserica Ortodoxă Română a purtat şi poartă bune legături cu Biserica Armeană. Catolicosul tuturor armenilor, Vasken I – originar din România, în calitate de conducător al Bisericii armene, vreme de 39 de ani – a vizitat România de patru ori. 41 de înalți prelați armeni au păstorit cu vrednicie în Țările Române. Mai amintim câteva personalităţi de origine armeană, din cultura noastră românească: Gheorghe Assaky, Spiru Haret, Garabet Ibrăileanu, Mihail Jora, Ana Aslan, de asemenea, inventatorul acordeonului Cyrill Demian (1772-1849) a venit la Viena din Gherla (Armenopolis).
Știre și imagini preluate de pe pagina Facebook a Parohiei „La Sfânta Înviere” și „Sf. Ap. Andrei” din Viena.
