Ora de religie în Austria – istorie și actualitate

Articol de Pr. Cătălin Florin Soare, Sankt Pölten

În contextul controverselor din ultima vreme cu privire la ora de religie, materialul de față intenționează să aducă în atenția cititorilor interesați câteva lămuriri asupra statutului orei de religie în școlile publice din Austria.

Evoluția învățământului religios din Austria reflectă fără îndoială relația dintre stat și biserică de-a lungul secolelor.

Introducerea religiei ca disciplină obligatorie de învățământ în școlile publice s-a petrecut, după părerea majorității istoricilor care s-au ocupat de acest subiect, în secolul al XVIII-lea, în perioada domniei împărătesei Maria Tereza (1740-1780).

Singura perioadă defavorabilă învățământului religios a reprezentat-o etapa istorică a național-socialismului (1938-1945), context în care au avut loc numeroase persecuții, ora de religie pierzându-și statutul inițial, fiind degradată ca disciplină facultativă.

Modul de organizare a învățământului religios a cunoscut mai multe prefaceri de la introducerea oficială în lista de materii din perioada iluminismului, până către zilele noastre. Astfel, dacă în perioada tereziană acesta se adresa unei majorități școlare de confesiune romano-catolică, în contemporaneitate, ora de religie a ajuns să se organizeze separat, în funcție de apartenența religioasă a elevilor, purtând denumirea de învățământ religios confesional.

Desigur că descrierea situației actuale, în mod detaliat, ar depăși spațiul acordat unui astfel de articol, de aceea ne vom mărgini doar la expunerea câtorva informații de bază referitoare la acest subiect de actualitate. Materialul de față este structurat în două părți: prima parte conține o privire de ansamblu, iar a doua se concentrează pe cultul ortodox.

Actualizări legislative în materie de învățământ religios s-au petrecut, mai ales datorită modificărilor demografice, în mai multe etape de-a lungul timpului. Amintim pe cele mai semnificative: ”Protestantengesetz”(1961), referitoare la elevii evanghelici, ”Orthodoxengesetz”(1967), privitoare la elevii ortodocși. Pentru elevii musulmani, statul austriac a permis organizarea orei de religie  ”Islamischer Religionsunterricht”, începând cu anii 1982/1983.

Ultima revizuire a textului normativ a fost publicată de către Ministerul Educației, Științei și Cercetării din Austria în primul semestru al anului curent. Normele de punere în aplicare actuale referitoare la organizarea orei de religie conțin mai multe prevederi, pe care le vom expune pe scurt în rândurile următoare.

1.Pentru toți elevii până în clasa a VIII-a, aparținători ai cultelor religioase recunoscute de lege, care nu au completat (prin reprezentanții legali – până la vârsta de 14 ani) o cerere de renunțare la ora de religie, participarea este obligatorie pe toată durata anului școlar la ora de religie confesională. Cererea de renunțare se poate depune la direcțiunea școlii doar în primele cinci zile de la începutul anului școlar, o depășire a acestui termen din luna septembrie nefiind posibilă. Această cerere este valabilă doar pe durata unui an școlar. Un aspect interesant este acela că, în orice moment al anului școlar, este admisă modificarea cererii de retragere de la ora religie depusă la debutul lunii septembrie.

De reținut că elevii fără apartenență religioasă (reprezentând aproximativ 14 procente din totalul elevilor înscriși în școlile publice) pot opta pentru participarea la ora de religie la orice confesiune doresc, cu aprobarea profesorului de religie responsabil de organizarea orei în școala respectivă.

Lucrurile stau altfel pentru elevii înscriși (aproximativ 7 procente din numărul total de elevi ai instituțiilor de învățământ)  la școlile private catolice de pe teritoriul acestei țări. Pentru acești elevi, participarea la ora de religie este obligatorie. Un aspect interesant de evidențiat ar fi acela că numărul celor care doresc să urmeze sau să-și înmatriculeze copiii la cursurile acestor școli private se află în continuă creștere.

2. Elevii claselor IX – XIII se încadrează în mare parte regulilor expuse mai sus. Marea diferență o reprezintă situația elevilor care optează să nu participe la ora de religie sau a celor fără confesiune, pentru aceștia existând obligația de a participa la ora de educație etică. Ora de etică este o disciplină obligatorie alternativă începând cu ciclul secundar II pentru elevii care nu urmează cursurile de religie. Aceasta a fost introdusă în anul școlar 2021/22 și implementată treptat, pentru a asigura transmiterea valorilor morale pentru cei care nu frecventează ora de religie, dar și din considerente practice (de exemplu pentru a crea un program echitabil între elevii care merg la religie și cei care, dacă nu merg și nu ar fi avut oră de etică, ar fi avut oră liberă).
3. Toți elevii participanți la ora de religie primesc note ca și la celelalte discipline, iar elevii din anii terminali pot opta pentru susținerea probei de bacalaureat la disciplina religie. Datorită amalgamului de credințe din clase, de regulă se pot forma mai multe grupe de religie, cu respectarea cadrului legal. Numărul minim de formare a unei grupe cu o oră de religie pe săptămână începe de la trei elevi. Grupele mai mari de zece elevi, beneficiază de două ore de religie pe săptămână.
4. Cultele religioase recunoscute de lege au posibilitatea de a organiza, prin intermediul unui inspectorat confesional, orele de religie pentru elevii cultului respectiv. De asemenea sunt îndreptățite să aprobe planificări școlare personalizate, în concordanță cu legile statului austriac. Datele referitoare la numărul elevilor de o anumită confesiune sunt puse la dispoziție de către autoritățile școlare pentru a înlesni activitatea cadrelor didactice competente.

Autoritatea religioasă acordă profesorilor de religie o ”missio canonica”, reprezentând o împuternicire acordată unei persoane, membră a acelui cult religios, pentru a putea preda religia pentru cultul respectiv.

Așa cum s-a amintit mai sus, cultul ortodox a fost recunoscut oficial prin ”Orthodoxengesetz” (legea cu privire la ortodocși) din anul 1967. Însă abia după anii ´90 s-a reușit organizarea de ore de religie mai întâi în capitala vieneză, mai apoi învățământul extinzându-se și în alte regiuni ale țării.

În anul 2005 a fost înființat un inspectorat școlar ortodox propriu în Viena, după mai bine de zece ani reușindu-se și deschiderea unui inspectorat având sediul în Salzburg. Conducerea inspectoratului este asigurată de Mitropolitul ortodox grec dr. Arsenie Kardamakis, de la Patriarhia Ecumenică, secondat de cei doi inspectori – Branislav Djukaric și Pashalis Archimandritis -, având în subordinea lor mai bine de 200 de cadre didactice active în peste 1000 de școli. Aceștia predau religia la peste 25.000 elevi ortodocși de diferite naționalități. În acest context amintim că în Austria trăiesc aproximativ 600.000 de ortodocși de apartenență etnică diferită, iar o comisie panortodoxă (constituită și din profesori români) a elaborat o serie de manuale de religie în limba germană. Deoarece numărul elevilor ortodocși depășește cu mult cifra cadrelor didactice disponibile, tinerii absolvenți sunt încurajați să opteze pentru această ocupație.

Bine de evidențiat ar mai fi faptul că absolvenții interesați se pot înscrie la Institutul Pedagogic Bisericesc din Viena/St. Pölten, unde viitorii profesori de religie ortodocși, catolici și evanghelici își pot obține acreditarea de a preda religia în instituțiile de învățământ. Din 2015, tinerii creștini ortodocși pot urma, de asemenea, programul de masterat în pedagogie religioasă ortodoxă, organizat de Institutul de Teologie Istorică și Istoria Orientului Creștin, din cadrul Facultății de Teologie Catolică a Universității din Viena, program coordonat de pr. prof.-univ. dr. Ioan Moga.

În concluzie, se poate afirma că ora de religie confesională este susținută de către statul austriac, toate cultele religioase beneficiind de aceleași drepturi, indiferent de numărul adepților. Chiar dacă au existat și există încă voci împotriva orei de religie și a expunerii simbolurilor religioase (cruci) în sălile de clasă, totuși statul austriac a hotărât, prin organele judecătorești, că prezența crucilor în sălile de clasă rămâne permisă. Date statistice recente, publicate de Inspectoratul Romano-catolic din Viena, arată că în anul școlar 2025/26, au fost înscriși 1.010.776 (total elevi), din care 588.945 (catolici) reprezentând 58,27% ; 143.384 (fără confesiune)14,19% ;  278.447(alte culte) 27,55%, marja de renunțare la ora de religie fiind calculată la o cifră sub 10 procente.