Conferințe la confluența dintre duhovnicie si psihiatrie la Mannheim și Worms

La sfârșitul lunii ianuarie, comunitățile românești ortodoxe din Mannheim și Worms au avut binecuvântarea de a-l avea în mijlocul lor pe părintele Athanasie Ulea, consilier în cadrul Mitropoliei noastre, medic psihiatru și psihoterapeut, preot apropiat și iubit de credincioși.

Întâlnirile au debutat în data de 30 ianuarie la Parohia Ortodoxă Română “Învierea Domnului” din Mannheim, când biserica îi sărbătorește pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. După Sfânta Liturghie săvârșită împreună cu părintele paroh Cristian Podașcă, Părintele Athanasie a vorbit despre modelul Sfinților Ierarhi, pornind de la cuvântul evangheliei zilei despre lumina faptelor bune: “Mântuitorul recomandă ca milostenia să nu fie făcută pentru răsplata laudei sau aprecierii exterioare, însă ea nici nu trebuie ascunsă, pentru că este lumina iubirii lui Dumnezeu arătată în lume. Deși erau caractere foarte diferite, cu daruri diferite, Sfinții Trei Ierarhi au luminat lumea cu învățătura și lucrarea lor. Ei nu foloseau credința și evlavia în mod propagandistic spre polemici și diviziune, ci spre clarificarea adevărului esențial de credință, spre înțelegerea adevărată a lui Dumnezeu.”

În seara aceleiași zile, după săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, părintele Athanasie a rostit un cuvânt profund și ziditor, subliniind faptul că adevărata vindecare nu se rezumă la dispariția simptomelor, ci înseamnă reașezarea omului în Hristos, în unitatea tainică a sufletului, a psihicului și a trupului: “noutatea esențială a creștinismului a fost credința în cuvântul eliberator a lui Dumnezeu. Iisus ne-a eliberat atât de ritualismul iudaic, cât și de superstițiile magice păgâne. Când Sfântul apostol Iacob scrie ca cei bolnavi să se ungă cu ‘untdelemn, în numele Domnului’, dar ‘rugăciunea credinței’ îi va mântui, se referă la folosirea mijloacele medicale cu nădejdea însă că Domnul vindecă. Ca bază pentru multe practici medicale, untdelemnul recomandat de Apostolul Iacob este simbolul folosirii științei medicale a timpului istoric respectiv, vindecarea adevărată venind însă în ultimă instanță prin credința în Domnul. De aceea se și folosesc în Noul Testament trei termeni pentru a arăta diferite fațete ale vindecării.” În continuare, a fost prezentată cartea „Dialoguri athonite despre sufletul rănit. Duhovnicie, psihiatrie și calea vindecării în lumina Ortodoxiei”, o lucrare de mare actualitate care abordează teme precum depresia, anxietatea, rușinea, frica și rolul familiei în sprijinirea celor aflați în suferință.

Întâlnirea a fost întregită de o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia părintele Athanasie a răspuns cu răbdare, delicatețe și discernământ frământărilor legate de depresie, vindecarea bolilor psihice și aflarea sensului în încercările vieții. A evidențiat legătura profundă dintre suflet, psihic și trup, subliniind că bolile psihice afectează persoana în integralitatea ei și că actul terapeutic trebuie însoțit de rugăciune, de participarea la viața liturgică și de o relație vie cu Dumnezeu.

În dimineața zilei de sâmbătă, Pr. Athanasie a săvârșit Sfânta Liturghie în capela parohiei Worms. În după-amiaza aceleiași zile, părintele medic a susținut la invitația părintelui paroh Gheorghe Negrea un seminar despre gestionarea emoțiilor pentru o comunicare eficientă. Temele abordate, între care gestionarea mâniei în viața creștină, emoțiile și echilibrul sufletesc, creșterea spirituală, precum și un dialog deschis presărat cu sfaturi practice pentru viața de zi cu zi, au fost de mare folos duhovnicesc.

În duminica “Vameșului și a fariseului”, părintele Athanasie a slujit iarăși în Parohia din Mannheim. În cuvântul de învățătură la evanghelia zilei, părintele a vorbit despre vameș și fariseu mai degrabă ca după stări sufletești, decât ca două tipologii: “omul trebuie să mulțumească pentru binele pe care îl face, recunoscând caracterul ‘teandric’, adică divino-uman al fiecărei fapte bune: omul nu poate nimic fără Dumnezeu, iar Dumnezeu nu forțează libertatea omului. Omul nu trebuie să se compare cu alții, ci cel mult cu Dumnezeu, pentru a se motiva să ajungă ca El. Când omul își recunoaște limitele, neputințele, păcatul, permite lucrarea lui Dumnezeu, permite schimbarea. Omul mulțumit și plin de sine nu permite intrarea lui Dumnezeu în inima și viața lui.”

Nădăjduim ca aceste întâlniri să aducă roade binecuvântate în viața fiecăruia, mai multă lumină, curaj și nădejde, spre slava lui Dumnezeu și spre vindecarea sufletelor rănite.

 

Au consemnat prezbitera Claudia Podașcă și Adrian Năstase