Un nou ciclu de întâlniri la confluența dintre duhovnicie și psihologie în Viena și împrejurimi
Trei comunități ortodoxe românești din Viena și împrejurimi au avut parte de un sfârșit de săptămână bogat în evenimente dedicate sănătății emoționale, dezvoltării personale și trăirii autentice a credinței ortodoxe. În perioada 5–7 decembrie 2025, trei parohii au organizat întâlniri tematice susținute de Pr. Athanasie Ulea, medic psihiatru și psihoterapeut, invitat pentru a aborda teme actuale precum adicțiile, gestionarea emoțiilor, depresia și burnout-ul, provocări cu care se confruntă atât credincioșii, cât și preoții în viața de zi cu zi.
Prima întâlnire a avut loc vineri, 5 decembrie, la Parohia Ortodoxă „Înălțarea Domnului și Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria” din Mödling, la invitația părintelui Cristian-Ioan Popa. Tema atelierului, „Dincolo de adicțiile de fiecare zi: fuga de singurătate și setea de comuniune”, a explorat felul în care dependențele moderne, fie ele digitale, emoționale sau comportamentale, ascund, în esență, o nevoie profundă de relaționare autentică, în esență de dragoste. Participanții au fost invitați să descopere mecanismele interioare care întrețin aceste tipare și să caute modalități de transformare.
Sâmbătă, 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, seria a continuat la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” din Viena. În cadrul Sfintei Liturghii oficiate alături de părintele paroh Răzvan Gască, părintele Athanasie a ținut un cuvânt de învățătură pornind de la modelul milosteniei oferit de Sfântul Nicolae: „dacă la început, Sfântul Nicolae făcea milostenia în ascuns, după ce ajuns episcop, el o făcea în văzul lumii, pentru a fi model celor ce urmează ca părinte duhovnicesc”. În același timp, Sfântul Nicolae nu oferea cadouri inutile la cei ce nu au nevoie, ci ținea cont de nevoile reale ale celor miluiți. Părintele Athanasie a făcut apoi legătura între comunicarea cu Dumnezeu și starea emoțională a omului, subliniind că lipsa acestei comunicări naște „triada afectelor negative”: „întorcându-se de la comuniunea și comunicarea cu Dumnezeu, omul a început să simtă frica, furia și tristețea ca urmare a păcatului. Dumnezeu l-a îmbrăcat apoi pe om în ele, ca să îl protejeze de păcat: fiind născute de păcat, afectele îl pot ajuta pe om să identifice păcatului, pentru a se proteja de el”. După o pauză de întărire a trupului, Atelierul „Mâniați-vă, dar nu greșiți! – Gestionarea emoțiilor pentru o comunicare eficientă” a oferit participanților instrumente pentru înțelegerea și reglarea emoțiilor, precum și pentru îmbunătățirea comunicării în familie și comunitate. Workshop-ul s-a remarcat prin profunzime, implicare și deschidere din partea participanților, fiecare având curajul să împărtășească experiențe și să adreseze întrebări legate de provocările întâlnite în gestionarea emoțiilor în viața de zi cu zi.
În aceeași zi, la Parohia Ortodoxă Română „Sf. Împ. Constantin și Elena și Sf. Arsenie Mărturisitorul de la Prislop” din Gänserndorf, la invitația părintelui Alin Buliga, s-a desfășurat conferința „Depresie și burnout. Lupta nevăzută a omului modern”. Evenimentul a abordat provocările psihologice actuale, epuizarea, suprasolicitarea și depresia, tot mai vizibile atât în mediul profesional, cât și în viața personală. Participanții au primit repere pentru prevenție, autocunoaștere și echilibru interior, precum și bibliografie pentru aprofundarea acestor teme.
Evenimentele s-au încheiat duminică, prin oficierea Sfintei Liturghii alături de părintele paroh Alin Buliga. În cuvântul de învățătură, Părintele Athanasie a spus că „duh de neputință este și multitudinea de conflicte interioare cauzate de traume nedepășite, de suferințe sufletești nevindecate, de situații dificile nerezolvate. Atunci când omul nu poate sau nu vrea să ierte, situațiile respective rămân ca niște piedici în modul normal de gândire, simțire și trăire, omul devenind mai preocupat de păcate, de cele lumești, de greșelile aproapelui. Omul devine rob legilor păcatului și a determinismului, încătușat și gârbovit în cercul vicios al victimizării: alții sunt de vină, că nu îi merge bine. Acest mod de gândire îl scapă de greutatea responsabilizării, dar îl împovărează cu determinismul legii păcatului, îl împiedică să se mai uite la cer și să primească că totul e din îngăduința lui Dumnezeu, care dozează suferința spre vindecarea lui sufletească.” Mai mult, „orice lege care împiedică libertatea de vindecarea și orice tradiție care nu este primită ca iubire a lui Dumnezeu este sclerozată sau greșit înțeleasă. Aceasta pentru că toate gândurile și credințele care presupune un determinism sunt de la diavol. Ele încovoiază și sclerozează gândirea omului, împiedicându-l pe om să îl vadă pe Dumnezeu, care iubește pe om și vrea ca omul să îl iubească la rândul lui în libertate.”
La final, părintele Athanasie a vorbit despre Sfânta Filofteia, subliniind responsabilitatea părinților de a fi modele pentru copii, de a-i ghida cu atenție și grijă, evitând rănile emoționale care le pot marca întreaga viață: „dacă tatăl Sfintei Filofteia a rănit-o de moarte cu barda la picior, părinții din ziua de azi rănesc în alte moduri mai subtile pruncii lor: unii copii nici măcar nu sunt lăsați să vină în viața omului sau sunt vătămați în pântece. Alții sunt răniți prin cuvinte sau purtări nepotrivite, care deși par inofensive, pot strica modul de gândire sau simțire pe viață. Alți copii sunt răniți prin lipsa învățăturii celei bune, de lipsa împărtășii și participării la biserică. Măcar din iubirea pentru copiii lor și văzând iubirea copiilor pentru ei, părinții ar trebui să se responsabilizeze și să se sfințească pentru a nu răni, ci a hrăni cu dragostea adevărată a lui Dumnezeu pe copiii lor.”
Un mesaj comun a străbătut toate aceste întâlniri: vindecarea începe cu înțelegerea de sine și iubirea lui Dumnezeu. Evenimentele au propus teme complementare, orientate spre sănătatea sufletească și psihică a omului contemporan, oferind o abordare integrată între spiritualitate și psihologie, deschisă tuturor celor care caută claritate interioară și sprijin în desăvârșire.
A consemnat Romeo Lefter
