• pictura-catedrala-munchen.jpg
  • pictura-catedrala-munchen0.jpg
  • pictura-catedrala-munchen2.jpg
  • pictura-catedrala-munchen3.jpg
  • pictura-catedrala-munchen4.jpg
  • pictura-catedrala-munchen5.jpg
  • pictura-catedrala-munchen6.jpg
  • pictura-catedrala-munchen7.jpg
  • pictura-catedrala-munchen8.jpg
  • pictura-catedrala-munchen9.jpg

Ordinul ”Crucea Sfinților Martiri Brâncoveni”

Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului a hotărât la 11 iulie 2012 instituirea Ordinului „Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, care se acordă persoanelor cu o implicare deosebită în viaţa Arhiepiscopiei noastre. Anterior, cea mai înaltă distincție era „Medalia Sfinţilor Martiri Brâncoveni“.

         

 Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt ocrotitorii Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.

Scurtă biografie a Sfinților Brâncoveni

Constantin Brâncoveanu a fost Domnul Ţării Româneşti (între 1688 şi 1714), Principat independent sub suzeranitate turcească. Personalitate politică de prim rang şi om de cultură, dar şi de mare credinţă, Constantin Brâncoveanu a condus cu înţelepciune destinele ţării sale aflată la confluenţa a trei mari imperii, adeseori rivale: otoman, habsburgic şi rus. În timpul domniei sale, ţara s-a bucurat de pace şi a prosperat din toate punctele de vedere. Domnitorul a încurajat manufactura, cultura, arhitectura şi artele. A făcut să se construiască  numeroase biserici şi mânăstiri, şcoli, spitale şi aşezăminte sociale. Epoca lui Constantin Brâncoveanu este cunoscută ca cea mai înfloritoare epocă din istoria României, iar stilul construcţiilor din timpul său a primit numele de „stil brâncovenesc”. Domnitorul a continuat politica înaintaşilor săi şi a susţinut prin ajutoare materiale substanţiale pe creştinii din ţările de sub stăpânire musulmană: Palestina, Siria, Georgia, Serbia şi Bulgaria, ca şi pe cei din Constantinopol, Muntele Athos şi Sinai. A fost apreciat pentru politica şi faptele sale de Împăratul de la Viena şi de Ţarul rus.

Toate acestea n-au fost pe placul Înaltei Porţi de la Constantinopol. Astfel la 24.03.1714, întreaga familie a voievodului este arestată şi condusă la Constantinopol, unde va fi supusă la suplicii timp de mai multe luni în renumita închisoare Edicule. Soţia şi cele 7 fete ale familiei Brâncoveanu vor fi eliberate, în schimb Domnitorul cu cei 4 fii ai săi şi un sfetnic vor fi decapitaţi în ziua de 15 august când Voievodul împlinea vârsta de 60 de ani. Decapitarea a avut loc în piaţa din faţa Seraiului unde erau adunaţi ca la un spectacol mii de oameni în frunte cu Sultanul Ahmed şi reprezentanţi ai Puterilor străine la Constantinopol. Andrea Memmo, Plenipotenţiarul Veneţiei la Marea Poartă relatează cu amănunte felul în care a decurs execuţia. Mai întâi, Domnitorul a fost întrebat dacă vrea să-şi salveze viaţa sa şi a celor împreună cu el, acceptând trecerea la mahomedanism. Refuzul lui a fost categoric. Mai mult, el îndeamnă pe copii: „Fiii mei! Iată toate avuţiile şi tot ce am avut am pierdut; să nu ne pierdem însă sufletele! Staţi tari şi bărbăteşti, dragii mei şi nu băgaţi în seamă moartea. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit! Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătinaţi în credinţa voastră cea dreaptă, pentru viaţa şi lumea aceasta!” Astfel au fost decapitaţi, unul după altul, mai întâi sfetnicul Ianache, apoi cei 4 fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, iar la urmă, Domnitorul însuşi.

construimcatedrala.ro