PS Timotei Prahoveanul a adus Moaștele Sfinților Calinic și Gheorghe de la Cernica în parohii din Germania

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a dus un fragment din moaștele Sfinților Calinic și Gheorghe de la Cernica, în pelerinaj, în trei comunități ortodoxe românești din Germania.

Cu acest prilej, Preasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie sâmbătă, la parohia „Sf. Ier. Calinic de la Cernica” și „Sf. Elisabeta” din Schwabach-Roth, împreună cu arhim. Vasile Pârjol, starețul Mănăstirii Cernica, care l-a însoțit în pelerinaj, și cu alți clerici invitați.

În cuvântul adresat enoriașilor, Preasfinția Sa a evidențiat aspecte din viața Sfântului Calinic de la Cernica, ocrotitorul parohiei.

„În această zi ne aflăm aici și pentru a-l cinsti în chip deosebit pe Sfântul Ierarh Calinic, mare păstor de suflete, iubitor al rugăciunii, al nevoinței și al liniștii dumnezeiești”.

Ierarhul a explicat că, întrucât sărbătoarea Sfântului Calinic a căzut anul acesta foarte aproape de Sfintele Paști, iar rânduiala liturgică a postului și a Săptămânii Mari nu îngăduia o cinstire deplină, pomenirea lui a fost mutată, pentru parohia aceasta, în ajunul încheierii praznicului Învierii, ca bucuria sfinților să se unească cu lumina Învierii lui Hristos.

„Este un mare dar și o binecuvântare ca un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Calinic să poposească în această parohie, spre întărirea credincioșilor și spre mângâierea celor aflați departe de țara lor. Viața în străinătate nu este ușoară. Oricât de primitor ar fi un loc, el rămâne totuși un pământ străin, iar dorul după casă, după limbă, după biserica și tradițiile copilăriei rămâne adeseori o rană a inimii”, a spus Preasfinția Sa.

Un om al liniștii și al rugăciunii

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a spus că Sfântul Calinic de la Cernica a fost un om al liniștii și al rugăciunii adânci.

„Dar această pace nu a dobândit-o ușor. Ea a fost rodul unei lungi lupte cu sine însuși, cu ispitele, cu gândurile și cu neputințele firii omenești. Părinții filocalici spun că adevărata liniște se naște după multă osteneală și după multe lacrimi”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat că Sfântul Calinic de la Cernica a fost nu doar un om al rugăciunii, ci și un gospodar înțelept.

„Când a ajuns la Mănăstirea Cernica, obștea trăia în multă sărăcie, iar călugării își duceau existența din mila oamenilor din București, care aruncau hrană într-o căruță a mănăstirii. Sfântul Calinic nu s-a mulțumit însă doar să plângă neputințele vremii, ci a început să lucreze cu răbdare și credință: a cultivat grădinile, a rânduit proprietățile mănăstirii, a adus ordine și bună chivernisire, arătând că rugăciunea adevărată merge întotdeauna împreună cu responsabilitatea și cu osteneala”.

Sfinții Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit și despre Sfinții Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, sărbătoriți sâmbătă.

„Acești sfinți ai neamului nostru au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română în 2016, însă sfințenia vieții lor era cunoscută de multă vreme în inimile credincioșilor și în memoria monahilor din nordul Moldovei. Ei s-au nevoit către sfârșitul veacului al 18-lea la Sihăstria Putnei, un schit smerit și retras aflat în apropierea lavrei Putnei, unde liniștea pădurilor și murmurul rugăciunii se uneau într-o curată trăire duhovnicească”, a arătat Preasfinția Sa.

„Prin viața lor curată, prin rugăciune, prin sfat și prin răbdare, ei îi întăreau pe oameni într-o vreme de mare apăsare, după ocuparea nordului Moldovei de către austrieci, în anul 1775”, a adăugat ierarhul.

La final, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul i-a felicitat pe slujitorii și enoriașii parohiei pentru liniștea și ordinea din comunitate.

„Felicităm această parohie model care, sub îndrumarea părintelui paroh Marius Tăut, a devenit o adevărată ambasadă duhovnicească a românilor departe de țară: un loc al rugăciunii, al ordinii, al frumuseții și al comuniunii frățești, unde limba, credința și sufletul românesc își găsesc alinare și lumină”.

Pelerinajul cu moaștele celor doi sfinți cernicani a continuat duminică,  17 mai, în Parohia „Sf. Ier. Nicolae”, „Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica și Căldărușani” și „Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria” din Hersbruck, unde Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a oficiat Sfânta Liturghie. În cuvântul său de învățătură, Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor a subliniat că, la vindecarea orbului din naștere, „Hristos schimbă felul omenesc de a judeca durerea și ne învață că uneori încercările devin descoperire a milei dumnezeiești și prilej al lucrării harului”.

Preasfinția Sa a evidențiat că minunea săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos arată că El este Lumina lumii, care pătrunde nu doar în ochii trupului, ci mai ales în adâncul sufletului omenesc.

„El vine să risipească întunericul păcatului, al necredinței și al singurătății, asemenea răsăritului care biruie noaptea și umple pământul de strălucire și viață”.

„Deși ar fi putut să-l vindece numai printr-un cuvânt, Mântuitorul a ales să facă tină atingând ochii orbului. Gestul acesta, smerit și tainic, amintește de începuturile creației, când Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna pământului și i-a dăruit suflare de viață. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se arată astfel ca Ziditor și Înnoitor al firii omenești, Care poate reface ceea ce păcatul și neputința au întunecat”, a explicat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Invidia întunecă ochiul inimii

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a vorbit și despre atitudinea fariseilor din acea vreme, care au contestat minunea vindecării orbului din naștere.

„În loc să se bucure de vederea redobândită a unui om care nu cunoscuse niciodată lumina, au început să‑L calomnieze pe Mântuitorul, numindu‑L păcătos și hulindu‑I lucrarea. Aceleași cuvinte grele, aceleași judecăți nedrepte și aceleași răutăți se repetă adeseori în istorie când oamenii nu înţeleg lucrarea lui Dumnezeu sau când invidia întunecă ochiul inimii”.

Preasfinția Sa a subliniat că cei care s-au bucurat de vedere de la începutul vieții s-au dovedit mai lași decât cel care vedea pentru prima oară.

„El a mărturisit adevărul fără teamă și pentru aceasta a fost scos afară din sinagogă. În acea clipă de lepădare și singurătate s-a întâlnit cu Mântuitorul. Hristos nu l-a părăsit, ci l-a căutat, l-a mângâiat și i-a descoperit că El este Fiul lui Dumnezeu, Cel așteptat din veacuri, încă din vremea căderii protopărinților din Rai, Făgăduința mântuirii și Lumina lumii”.

Hristos – Lumina lumii

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a spus că Mântuitorul a venit în lume pentru a aduce lumină oamenilor, pentru a ridica vălul întunericului din suflete și pentru a reda frumusețea chipului pierdut.

„Depinde de fiecare dintre noi dacă primim această lumină și dacă îngăduim harului să ne schimbe lăuntrul. Urmarea lui Hristos nu începe întotdeauna prin lucruri mari și neobișnuite, ci prin fapte simple, smerite și statornice: o rugăciune spusă cu inimă curată, o iertare oferită la vreme, o lacrimă de pocăință, o mână întinsă celui aflat în suferință sau o lumină aprinsă în adâncul inimii pentru Dumnezeu”.

Ierarhul a subliniat că „lumina lui Hristos nu rămâne ascunsă într‑o inimă împietrită, ci se arată prin faptele cele bune, prin blândețe, iertare și dragostea care încălzește viața semenilor asemenea unei candele ce luminează tăcut în noapte”.

Moaștele Sfinților Calinic și Gheorghe au fost duse în data de 17 mai și la Catedrala Mitropolitană „Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Nürnberg.

Știre și imagini prelute de pe site-ul Basilica al Patriarhiei Române