România, reprezentată la Seara Interculturală din Konstanz

În cadrul Săptămânii Interculturale din Konstanz – proiect dedicat comunităților locale și dialogului între culturi, România a fost invitată, alături de Iran, să împărtășească din bogăția culturală și spirituală a poporului său.

Momentul românesc din 25 septembrie, a fost coordonat, cu dăruire, de catre Roxana Lazarescu, Eugenia Nemeș și Roxana Palade, cu sprijinul Parohiei Ortodoxe Române din Konstanz, care a adus o contribuție esențială, prin implicarea sa activă și prin mărturisirea discretă, dar luminoasă, a credinței.

Invitata specială a serii, interpreta de muzică populară Adriana Voaidos, a încântat publicul cu cântecele populare romanesti, pe ritmurile cărora, copiii pregătiți de catre doamna preoteasă Eugenia Nemeș, au jucat dansuri tradiționale din Banat, Bucovina și Bihor. Aceiași copii au oferit publicului ii din ipsos decorate manual, un simbol delicat al frumuseții și a identității românești, prin care s-a dorit a face vizibilă legătura dintre credință, tradiție și frumusețea vieții simple. Obiectele au fost realizate în cadrul „Școlii românești“, a Parohiei Ortodoxe Române „Pogorârea Sf. Duh și Sf. Teodora de la Sihla“-Konstanz.

Prezentarea dedicată României a îmbinat armonios dimensiunea istorică, spirituală și culturală, iar publicul german a fost purtat într-o călătorie catre rădăcinile latine ale limbii române, păstrată și cultivată de-a lungul veacurilor în mijlocul unui context plurilingv, ca mărturie a identității și continuității unui popor.

O atenție deosebită a fost acordată patrimoniului spiritual al Bucovinei, unde mănăstirile pictate, cu fresce exterioare unice, adevărate „Biblii în imagini”, au fost prezentate ca simboluri ale credinței ortodoxe, ale artei și identității românești, recunoscute pe plan mondial prin includerea lor în patrimoniul UNESCO. Aceste monumente nu sunt doar expresii artistice, ci și mărturii ale trăirii în Hristos, ale unei spiritualități care s-a transmis de la o generație la alta, hrănind suflete și modelând comunități.

Totodată, tradițiile românești au prins viață prin prezentarea costumului popular și a simbolurilor cusute pe ii, fiecare cusătură purtând o poveste despre identitate, memorie și credință. Ceramica și meșteșugurile tradiționale au fost prezentate nu doar ca forme de artă, ci ca expresii ale unui mod de viață străbătut de evlavia omului simplu, care sfințește prin muncă darurile primite de la Dumnezeu.

În completare, literatura română a adus o notă de profunzime, prin citirea unor fragmente semnate de Mihai Eminescu, dar și de autori contemporani sau laureați internaționali, precum Moni Stănilă, Lorette Brădiceanu-Persem, Herta Müller, Viorel Marineasa și Iris Wolff. Diversitatea vocilor literare, unite prin limba și sensibilitatea românească, a întregit imaginea culturii romane în care arta și spiritualitatea se întâlnesc pentru a exprima sufletul unui popor.

Astfel, prin cuvânt, artă, muzică și mărturisirea ortodoxiei, momentul dedicat României a transmis un mesaj clar și luminos – credința, comuniunea și toleranța, – valori care definesc identitatea noastră, dar care, totodată, invită la o conviețuire în credintă, iubire și respect.

În diaspora, aceste manifestări culturale nu sunt simple evenimente, ci adevărate prilejuri de mărturisire. Biserica Ortodoxă Română, prin parohiile sale, nu doar păstrează și transmite credința ortodoxă, ci devine locul unde tradiția și spiritualitatea se întâlnesc cu viața comunității, oferind copiilor și tinerilor rădăcini, dar și aripi. Astfel, în mijlocul Europei, credincioșii români arată că ortodoxia nu este doar o moștenire, ci și o chemare de a trăi și de a împărtăși lumina lui Hristos în comuniune cu ceilalți.

Roxana Lazarescu