Tineri din Germania, Austria și România, în pelerinaj la Sfântul Munte Athos

Un grup de 12 tineri din Germania, Austria și România a participat la un pelerinaj în Sfântul Munte Athos, în perioada 17–22 octombrie 2026. Pe parcursul pelerinajului, tinerii au fost însoțiți și îndrumați de Pr. Protos. Athanasie Ulea, medic psihiatru și psihoterapeut și consilier eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.

Printre participanți s-au numărat și tineri care au îmbrățișat credința ortodoxă în acest an. Aceștia au mărturisit că zilele petrecute în Sfântul Munte i-au ajutat să înțeleagă mai bine cum să se roage, ce înseamnă o priveghere, cum se trăiește buna rânduială a vieții monahale și cât de prezent este ajutorul Maicii Domnului în viața celor care i se roagă cu credință și smerenie.

Printre locurile de pelerinaj vizitate s-au numărat:

• Kareea (Karyes) – centrul administrativ al Sfântului Munte Athos, unde se află biserica Protaton, care adăpostește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Axion Estin” („Cuvine-se cu adevărat”).

• Mănăstirea Vatoped – una dintre cele mai vechi și importante mănăstiri athonite, cunoscută pentru numeroasele sale icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului. Aici, tinerii au participat la privegherea de noapte în cinstea Sfântului Evdochim Vatopedinul, fost viețuitor al mănăstirii.

• Schitul Românesc Lacu – important centru al monahismului românesc din Sfântul Munte, cunoscut pentru viața isihastă și pentru tradiția rugăciunii neîncetate.

• Mănăstirea Simonos Petras (Simonopetra) – renumită pentru așezarea sa spectaculoasă, pe o stâncă înaltă deasupra Mării Egee, și pentru tradiția sa liturgică.

• Mănăstirea Xiropotamu – cunoscută îndeosebi pentru păstrarea unui fragment deosebit de important din lemnul Sfintei Cruci.
• Mănăstirea Iviron – locul unde se păstrează icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Portărița” (Portaitissa), una dintre cele mai cunoscute icoane ale Sfântului Munte.

• Mănăstirea Caracalu (Karakalou) – veche așezare monahală athonită, remarcată prin turnul său fortificat, mărturie a perioadelor în care mănăstirile trebuiau să se apere de incursiuni.

• Marea Lavră – cea mai veche dintre cele 20 de mănăstiri athonite, întemeiată în anul 963 de Sfântul Atanasie Athonitul, întemeietorul monahismului de obște din Sfântul Munte.

• Schitul Românesc Prodromu – unul dintre cele mai importante așezăminte monahale românești din Athos, unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, care a fost zugrăvită în chip minunat, fără intervenție omenească asupra chipurilor sfinte.

• Schitul Sfânta Ana – cel mai vechi și unul dintre cele mai cunoscute schituri athonite, unde se păstrează moaște ale Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

• Mănăstirea Sfântul Pavel – cunoscută în special pentru păstrarea Darurilor Magilor aduse Pruncului Iisus la Betleem.

Pentru participanți, pelerinajul a fost mai mult decât o vizită la mănăstirile Sfântului Munte. Slujbele, întâlnirile și dialogurile cu părinții monahi, precum și momentele de rugăciune le-au oferit prilejul să descopere mai îndeaproape viața duhovnicească athonită. Pentru tinerii care au îmbrățișat recent Ortodoxia, această experiență a avut o însemnătate aparte, ajutându-i să înțeleagă că viața Bisericii nu se rezumă doar la cunoașterea învățăturii de credință, ci presupune și trăirea ei.