Atelier de pictat ouă pentru Sărbătoarea Paștilor, la Nürnberg

 Povestea Oului  năzdrăvan din parohia Nürnberg

Doina Filippi

E  o zi călduţă de primăvară. Grădina este plină de culoare: fluturi și flori.

E atât de frumos ! Între atâtea culori se zăreşte însă o pată albă. Ce-o fi oare?… Un bulgăre de zăpadă?… S-ar fi topit până acum! Fluturii foarte curioşi vin în zbor şi se opresc pe florile frumos colorate, cât mai aproape de pata cea albă care este de fapt… un ou mare, mare, însă supărat. De ce oare?

 – Spune-ne, te rugăm, de ce eşti atât de trist? Nu ai motiv să fi trist când este atâta culoare în jurul tău!

-Eu sunt Oul năzdrăvan  şi sunt foarte supărat, căci culorile m-au uitat şi-am rămas alb nepătat.

– Haide, nu mai fi supărat căci te putem noi ajuta!  răspund în cor florile şi fluturii. Îţi vom da noi câte un strop de culoare.

 Oul cel năzdrăvan se urcă pe un muşuroi şi aşteptă ca fiecare să-i pună un strop de culoare pe coaja lui albă. Nu dură mult şi oul nostru deveni frumos colorat. Este acum atât de fericit încât ar vrea să împartă bucuria şi cu alţii. Se uită în jur şi ce vede? Un pitic mic şi trist cu un coş plin de ouă, care tocmai trece pe lângă el.

– De ce eşti trist piticuţ? îl întreabă oul cel mare şi frumos colorat.

– Cum să nu fiu trist, în curând se apropie Sărbătoarea de Paşti şi ce mă fac, că nu ştiu să pictez şi să decorez ouă. Caut pe cineva care să mă ajute. Vrei tu să mă ajuţi?

– Nu fi supărat, eu nu pot, căci nu am mâini, însă am să rog fluturii şi  florile să te ajute. Ele m-au făcut şi pe mine atât de frumos şi plin de culoare.

– De abia aştept, spune piticul deja bucuros.

Oul cel mare şi colorat chemă din grădină toate florile şi fluturii şi astfel se apucară cu toţii de treabă. Însă este treabă multă, căci piticul are multe ouă, iar florile săracele încet, încet rămân fără culoare… Ce este de făcut?… Oul ce mare si colorat se uită în jurul lui şi ce văzu?… o grupă de copii toţi dornici de-a picta ouă !

Astfel începu aventura micului atelier de pictură organizat sâmbătă 28 martie, la parohia din Nürnberg, împreună cu Maica Marina!

Cu mic, cu mare, copii şi părinţi au lucrat de zor şi au pictat în culorile primăverii tot ce se putea picta… unii chiar şi hăinuţele lor!

Astfel coşuleţul piticului s-a umplut repede de ouă frumos colorate, bucuria lui devenind bucuria noastră. Ouăle colorate ne aduc aminte cât de uşor este să facem pe cineva fericit: cu un zâmbet, cu un mulţumesc, cu o mică faptă bună… Aceasta fericire o primim cu toţii în dar de Paşti, atunci când împreună vom cânta „Hristos a înviat” şi când vom ciocni ouă răpunzând: „Adevărat a înviat!”