Viața ca pregătire pentru trecerea în veșnicie (Nürnberg, 14.10.2023)

Prefață a Mitropolitului Serafim la volumul Protos. Ioan Popoiu (editor), Valoarea duhovnicească a bătrâneții, Editura Platytera, București 2023

„Adevărata filosofie este gândul la moarte”
(Sfântul Vasile cel Mare)

În conferința sa intitulată „Neputințele psihosomatice  ale bătrâneții și raportarea la ele”, inserată în această carte, Părintele Athanasie Ulea spune că omul începe să moară înainte de a se naște din pântecele maicii sale. Totuși Dumnezeu L-a creat pe om pentru a trăi veșnic, fără să treacă prin experiența dureroasă a despărțirii sufletului de trup, pe care o numim moarte. Impulsul nemuririi sau dorința de a trăi veșnic, din sufletul omului, aparține naturii bune, create de Dumnezeu, pervertită însă de păcat și supusă morții. Faptul că nimeni nu vrea să moară și că toți se tem de moarte este dovada cea mai mare că moartea nu este un fenomen natural, ci împotriva naturii, care a fost supusă morții din pricina păcatului (Romani 8,19-2; 6,23).
În viața noastră nimic nu este mai sigur ca moartea, la care însă puțini se gândesc atâta timp cât sunt sănătoși și le merge bine. Numai în momentele de mari încercări care îi pun în pericol viața, apare în om frica de moarte. Primul sentiment al celui atins de o boală incurabilă (de pildă, un cancer) este frica de moarte, izvorul tuturor fricilor care ne bântuie pe toți. Fără să ne dăm seama, în toate fricile noastre se ascunde frica de moarte. Iar frica de moarte nu poate fi biruită decât prin credința neclintită în Mântuitorul Iisus Hristos Care, prin învierea Sa, a desființat moartea ca despărțire de Dumnezeu și a trasformat-o în Paște, adică în punte de trecere spre unirea deplină cu El. Mântuitorul spune: „Cel ce ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viață“ (Ioan 5,24). Înțelegem din aceste cuvinte că viața pământescă, supusă inevitabil păcatului, este mai mult moarte decât viață. S-a mutat din moarte la viață! Deși păcatul nu poate fi biruit cu totul în lumea aceasta, totuși lupta împotriva lui nu trebuie încetată nici o clipă.
Părinții ascetici spun că dacă moartea ne surprinde în luptă cu păcatul, chiar dacă n-am reușit să-l biruim, avem nădejde de mântuire. Dar sunt păcate de moarte și păcate care nu sunt de moarte (cf. I Ioan 5,17), adică păcate mici și păcate mari, cum sunt necredința, iubirea de arginți, ura, crima, desfrânarea, care ne despart de Dumnezeu. Dacă moartea ne surprinde cufundați în aceste păcate și fără pocăință, nu mai este nădejde de mântuire. Păcatul are ca și consecințe nu numai moartea trupească, ci și tot cortegiul de suferințe care o preced. Dumnezeu a îngăduit suferința de pe urma păcatului pentru că prin suferință mulți se întorc la pocăință. Astfel suferința se dovedește a fi mântuitoare. Dacă n-ar fi suferința, nimeni nu s-ar opri de a păcătui!
Sfântul Vasile cel Mare spune că adevărata filosofie este gândul la moarte, care te ajută să nu păcătuieşti şi să nu te lipeşti de lumea aceasta. Gândul la moarte și la judecata care urmează, departe de a paraliza voința, ne dă putere și curaj în lupta împotriva păcatului și pentru dobândirea virtuților. Gândul la moarte ne ajută să nu ne atașăm pătimaș de lumea aceasta și să nu absolutizăm nimic, să înțelegem că totul este trecător și să raportăm totul la veșnicie. Gândul la moarte înseamnă să-L avem mereu pe Dumnezeu înaintea ochilor și să ne rugăm neîncetat (I Tes 5,17); să ajungem să vedem în toate voia Lui și să înțelegem că „totul este har”, cum ne spun Părinții. Numai astfel viața ni se înseninează și ne putem bucura de ea cu toate ispitele și necazurile pe care inevitabil le întâmpinăm, zi de zi. Numai astfel putem birui frica de moarte și toate fricile care izvorăsc din ea, încredințați fiind că prin botez am murit deja și că la sfârșitul acestei vieți ne așteptă învierea pentru veșnicie, pregustată încă de aici de pe pământ, în rugăciune și în toată facerea de bine.
Chemăm binecuvântarea Domnului peste toți cititorii aceste cărți, excepționale prin tematica și conținutul ei, prin care ne putem apropia de adevărată filosofie!
† Mitropolitul Serafim

La praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași,
14 octombrie 2023