• pictura-catedrala-munchen.jpg
  • pictura-catedrala-munchen0.jpg
  • pictura-catedrala-munchen2.jpg
  • pictura-catedrala-munchen3.jpg
  • pictura-catedrala-munchen4.jpg
  • pictura-catedrala-munchen5.jpg
  • pictura-catedrala-munchen6.jpg
  • pictura-catedrala-munchen7.jpg
  • pictura-catedrala-munchen8.jpg
  • pictura-catedrala-munchen9.jpg

În săptămâna după praznicul Adormirii Maicii Domnului, Ierom. Ioan Popoiu, consilier cultural și Protos. Athanasie Ulea, preot misionar la Centrul Bisericesc Român din München, s-au aflat într-un pelerinaj pe urmele soldaților români din Primul Război Mondial care au murit departe de țară, în lagărele de prizonieri din Prusia și Silezia. Aceste teritorii se află astăzi în Polonia.

Cei doi ieromonahi și-au început călătoria de o săptămână luni, 16 august, după Sfânta Liturghie săvârșită la catedrala mitropolitană cu ocazia sărbătoririi hramului mănăstirii de pe lângă Centrul Eparhial din Nürnberg. În această săptămână ei au parcurs 3021 km cu autoturismul, dintre care 1976 km numai pe teritoriul Poloniei, săvârșind la fiecare din cele 11 cimitire vizitate slujba parastasului în memoria compatrioților care și-au sfârșit viața, acum mai bine de un secol, departe de țara-mamă.

Luni seara, traversând Bavaria și Germania de est, au ajuns în Polonia, la Świętoszów (fostul oraș german Neuhammer), unde au săvârșit slujba parastasului la monumentul eroilor din cimitirul militar situat în acest orășel, unde sunt îngropați 199 de soldați români din Primul Război Mondial, cunoscuți cu numele, dar ale căror morminte individuale nu mai există.

 

Marți 17 august călătoria a continuat la Łambinowice (fostul oraș german Lamsdorf), cimitirul din afara României cu cele mai multe morminte românești din Primul Război Mondial: aici sunt cunoscute nominal 2595 de morminte, dintr-un total de 2607. Pe lângă români, în cimitirul din Łambinowice,  sunt înmormântați ruși, francezi, englezi, germani și sârbi. Mormintele ostașilor români au fost renovate în 2018, în urma unei acțiuni a Armatei Române, cu ocazia Anului Centenar al Marii Uniri. Un film cu această tematică, intitulat chiar „2607” prezintă minuțios această acțiune lăudabilă.

În continuare, cei doi monahi au săvârșit slujba parastasului în cimitirul militar din Katowice (Kattowitz până în 1921), capitala Voievodatului Silezia, unde sunt înmormântați 20 de români cunoscuți cu numele, precum și ostași de alte naționalitați, dar și mulți necunoscuți.

Un alt loc unde se găsesc morminte ale soldaților români este orașul învecinat Myśłowice (Myslowitz, în timpul guvernării prusace), unde în cimitirul parohial sunt marcate cu nume românești 71 de pietre funerare, în cazul altor câteva existând presupunerea că sunt tot românești. Seara s-a încheiat cu vizitarea locului unde a existat cel mai mare lagăr de exterminare din cel de-al doilea război mondial, la Auschwitz-Birkenau, în apropierea Cracoviei.

În ziua următoare, 18 august, cei doi preoți au traversat Polonia prin Cracovia și Varșovia, ajungând în partea de nord a țării, în îndepărata Prusie Orientală, astăzi la granița Poloniei cu Rusia și Lituania. În cimitirul militar Lidzbark Warmiński (fostul oraș prusac Heilsberg) se găsesc 506 morminte românești, multe dintre ele identificabile după pietrele funerare, păstrate azi numai în parte. Spre deosebire de celelalte cimitire menționate înainte, unde nu există o reprezentare românească vizibilă, doar aici există un monument funerar (o cruce mare din piatră) ridicat dintr-o inițiativă românească, unde slujitorii au și săvârșit slujba parastasului după ce au încercat o catalogare a numelor soldaților români.

La lăsatul serii, călătoria s-a încheiat la Pasłęk (fostul oraș german Preussische Holland), unde sunt înmormântați 160 de compatrioți, alături de soldați de alte naționalități, în morminte astăzi din păcate imposibil de identificat. Doar în spatele noului monument funerar ridicat de curând, pe o parcelă care nu a fost nivelată și pe care a crescut o pădurice, se pot încă vedea movilele de pământ indicând vechile gropi comune.

Joi, călătoria a ajuns în orașul-port Gdańsk, vechiul Danzig, unde în lagărul local Troyl au murit 67 de români, potrivit unei liste disponibile pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Din păcate, încercare de identificare a mormintelor în cimitirul memorial Zaspa și în Cimitirul Garnizoanei (Cmentarz Garnizowony) au rămas fără rezultat, slujba parastasului având loc la crucea funerară ridicată pentru toți cei ce au murit în Primul Război Mondial, indiferent de neam, din cimitirul militar situat nu departe de gara centrală a metropolei de la Marea Baltică.

Vineri, ultima zi de pelerinaj s-a desfășurat în păduroasa Pomeranie, provincie situată la marea Baltică, la Tuchola, al doilea cimitir ca mărime, după numărul numelor cunoscute ale românilor înmormântați, anume 2447, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Din păcate cimitirul se află într-o stare gravă de degradare, păstrându-se numai câteva pietre funerare adunate în jurul unui monument închinat tuturor celor îngropați aici. Pietrele funerare nu indică numele celor îngropați, ci doar naționalitatea lor. Aici, după slujba parastasului, monahii au tămâiat gropile comune din care astăzi nu se mai pot observa decât mici movile de pământ pe un teren păduros de un hectar, situat în apropierea unei cariere de nisip.

Următorul cimitir, din Czersk unde sunt înmormântați 1049 de români, este mai bine îngrijit, pe nenumăratele gropi comune păstrându-se cruci având uneori tăblițe cu numele (de familie) și rangul militar a până la cinci soldați. Cu toate acestea, cu greu s-au putut identifica nume românești.

Un alt cimitir unde își dorm somnul de veci ostași români se află la  Czarne (aproape de vechiul lagăr german din Hammerstein), situat astăzi în apropierea unei garnizoane militare poloneze, pe un drum greu marcat și accesibil doar cu ajutorul localnicilor. Cu toate acestea, necropola este bine îngrijită și împrejmuită cu gard, dar din păcate de aici nu se mai cunosc decât 7 nume românești, fiindcă pietrele funerare de pe gropile comune au devenit aproape complet ilizibile.

Pelerinajul s-a încheiat la cimitirul militar internațional din Stargard Szczeciński, oraș situat în partea nord-vestică a Poloniei, în apropierea graniței cu Germania, unde sunt înmormântați 23 de ostași români cunoscuți cu numele, însă pe plăcile funerare au fost identificați numai cinci dintre aceștia.

Călătoria celor doi slujitori ai altarelor a avut ca scop atât pomenirea ostașilor români, cât și documentarea în vederea realizării unui studiu dedicat mormintelor soldaților români, prizonieri de război în fostele imperii german și austro-ungar.

Caută în site

construimcatedrala.ro