Biserica – Poarta cerului și acoperământul sufletului

-o nouă apariție editorială –           

Pr. Emanuel Nuţu

De curând, în capitala Austriei şi-a făcut loc o nouă apariţie editorială, care vine să lumineze şi să bucure sufletele românilor care trăiesc în aceste locuri şi în acelaşi timp să aducă încă o dată mărturie despre frumuseţea Ortodoxiei în general şi a spiritualităţii româneşti în mod special. Este vorba despre cartea ȋn ediţie bilingvă (română şi germană), numită Biserica – poarta cerului şi acoperământul sufletului/ Kirche – Tor des Himmels und Dach der Seele, carte apărută sub semnătura Pr. Prof. Dr. Nicolae Dura şi a profesoarei Mag. Irina N. Dura-Niţu.

Cel dintâi contact vizual cu această carte ne pune în fața o imagine sfântă, Biserica românească din Viena, rodul muncii unei generaţii strâns unite ȋn jurul unui păstor model şi care se înghesuie să intre în poarta cerului şi să-şi găsească acoperământ sufletului. Prin fondul alb ales de către autori pentru copertă suntem chemaţi să ne curăţim şi să menţinem sufletul neîntinat prin participarea la viaţa Bisericii.   Titlul ales nu face nicidecum lecţii de arhitectură, ci vine din adâncul teologiei noastre, care mărturiseşte că Biserica devine prin sfinţire o Poartă a cerului, iar partea a doua, Acoperământ sufletului cred că este o concluzie a unui om, care de 23 de slujeşte Biserica Ortodoxă în diaspora românească, un om sub epitrahilul căruia mii şi mii de români şi-au spus necazurile, neîmplinirile, nevoile sau bucuriile astfel încât, după atâta experienţă, poţi mărturisi că, în mod deosebit,  departe de ţară şi casa natală, biserica devine pentru fiecare un acoperământ al sufletului de multe ori încercat, suflet care caută un loc de refugiu şi-l găseşte doar în biserică.

Ni se pune în faţă o carte foarte plăcută atât simțurilor vizuale dar și celor tactile. Simţim o copertă foarte frumos cartonată, cele 268 de pagini au o hârtie lucioasă și de calitate, un format pătrat, care nu împovărează, ci ajută la găsirea unui loc de cinste ȋn biblioteca personală şi trimite la cumpătare, armonie, stabilitate şi rezistenţă în faţa tuturor ispitelor, o carte cu foarte multe fotografii color, adevărate icoane şi un scris frumos, odihnitor cititorului, care alături de celelalte  elemente amintite, te atrage și te invită să insiști şi să mâi la adânc.

Începând a răsfoi cartea, te întâlneşti mai întâi cu mesajul ce  prezintă  scopul apariţiei acesteia, aşa cum autorii au scris în subtitlu: Programul iconografic al Bisericii Sf. Ap. Andrei din Viena şi viaţa comunităţii ortodoxe române, iar acest gând a fost împlinit împărţind lucrarea în 11 capitole care înmagazinează, concentrează şi împletesc armonios în ele cunoştinţe temeinice de teologie, de istorie, de teologie a icoanei, de filologie, dar în acelaşi timp trădează pasiune, răbdare, râvnă, iscusinţă şi acrivie, astfel încât lucrul să fie bine plăcut lui Dumnezeu şi folositor oamenilor.

Lucrarea conține două Prefețe. Ȋnaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim îşi exprimă în articolul numit Mărturia credinţei la Viena, bucuria de a scrie „câteva cuvinte de binecuvântare în fruntea acestui frumos Album, adevărată Carte de vizită a Ortodoxiei Româneşti din capitala Austriei… în situaţia de Diasporă (împrăştiere) în care trăiesc astăzi milioane de români, Biserica este aceea care îi ajută pe cei credincioşi să-şi păstreze şi să-şi cultive identitatea lor, dar nu o identitate monolitică, de ghetou, ci o identitate deschisă spre valorile spirituale şi culturale ale neamului care i-a primit…“ Apariţia cărţii şi în limba germană arată această deschidere – mărturisire a autorilor. De aceea, apariţia acestei cărţi a fost privită cu multă preţuire şi de către cardinalul Austriei, Christoph Schönborn, care a trimis autorilor cateva rânduri valoroase ce alcătuiesc o Prefaţă a cărţii, în care vede „o şansă a imaginilor sacre, care ni-L aduc pe Dumnezeu mai aproape în viaţa noastră …, Biserica din centrul ei o perlă iconografică… ,iar prin deschiderea propriilor porţi, aceasta se deschide pentru alţii; ȋn dragostea faţă de Dumnezeu se depăşesc granţe şi rămâne diversitatea unei unităţi care adună şi o legătură comună… Cu prezentul ghid – al împlinitei biserici din Simmering … este explicat în detaliu ca o meditaţie programul iconografic al acestei capodopere a ortodoxiei.“

Cel dintâi capitol, Biserica – locaşul de cult al creştinilor, arată o puterea de sinteză a autorilor, care îmbină învătătura ortodoxă privitoare la Biserică cu rolul ei în diaspora şi dezvoltarea Bisericii ortodoxe române în Austria. Următorul capitol este dedicat unui moment istoric, care aminteşte de cotribuţia românilor în apărarea Vienei şi astfel a creştinismului în Europa apuseană: anul 1683 – asediul Vienei. Acest capitol se numeşte: Crucea românească din Viena şi descrie amănunţit acest semn dumnezeiesc înălţat de Şerban Cantacuzino în zona Tivoli. Autorii văd în „Capela şi Crucea românească, ctitorite de 333 de ani la Viena un memento pentru românii ortodocşi de aici şi un îndemn să-şi înalţe un locaş de închinare…“ Astfel se face o trecere lină şi cursivă spre capitolul al 3-lea al cărţii, în care autorii descriu înfiinţarea parohiei ortodoxe române din Viena, întemeierea Capelei din Löwelstrasse 8, înfrumuseţarea si sfinţirea ei, prezenţa Sf. Moaşte ale Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava  în această Capelă, enumerarea slujitorilor ei şi se aminteşte despre momentul resfinţirii acestei Capele, „martora atâtor ofuri şi suspine…în  acest loc atât de modest şi cald  şi-au încredinţat lui Dumnezeu românii, timp de mai bine de o suta de ani, bucuriile şi tristeţile, adesea insuccesele, dar şi împlinirile“, după cum mărturisesc autorii.

După aceste capitole introductive, urmează miezul lucrării, dedicat exclusiv Bisericii din Simmeringer Hauptstrasse 161, care reprezintă împlinirea dorinţei multor generaţii de a vedea o Biserică românească proprie, ridicată din temelie în capitala Austriei. Capitolele 5,6,7,8 şi 9 descriu pe larg idealurile şi dorinţa fierbinte a străbunilor de a avea „un locaş sfinţit, unde să putem alerga, când zile de dureri şi restrişte trec peste capetele noastre, să putem pleca genunchii înaintea atotputerniciei Celui de Sus….“ Se aminteşte de luarea iniţiativei de a pune început acestei lucrări sfinte şi începerea rugăciunilor de către membrii parohiei, în special citirea Psaltirii, strădaniile de a aduna câţi mai mulţi români la sânul Bisericii, începerea adunării de fonduri, căutarea pământului, punerea pietrei de temelie, începerea şi desăvârşirea lucrărilor de construcţie. Un capitol cu totul aparte este Mesajul arhitecturii şi al picturii, care cuprinde sute de fotografii bine realizate, în care poţi vedea şi cel mai mic amănunt al picturii, iar explicaţiile suplimentare ale autorilor te ajută să pătrunzi profund în teologia icoanei si în acelaşi timp în „frumuseţea cea nevăzută a împărăţiei lui Dumnezeu.“

Capitolul 10 al cărţii este dedicat Bisericii Sf. Antonie din Pouthongasse, care a devenit  al treilea locaş de închinare pentru românii ortodocşi din Viena, iar ultimul capitol, numit Comunitatea noastră – Biserica cea vie, aduce la lumină activităţile relgios-culturale care au avut loc şi se desfăşoară în continuare în această Parohie, iar mulţimea fotografiilor, care capătă şi o valoare documentară, înveşnicesc chipurile celor care iau parte activă la viaţa religioasă a comunităţii.

Respectându-și vocația spre profund și eshaustiv, cei doi autori reușesc, pe de-o parte scoaterea de sub umbra uitării a celor care au pus suflet în întemeierea şi păstrarea prezenţei ortodoxiei româneşti în Austria, iar pe de altă parte, lasă în cuvinte bine rânduite generaţiilor viitoare trăiri şi emoţii ale unor împliniri, obligându-le la o grijă deosebită faţă de Biserica – poarta cerului şi acoperământul sufletului.

O caracteristică deosebită a lucrării o constituie pentru mine ca cititor spiritul și mesajul ei misionar, deosebit de bine și de discret conturat: la Sfânta Inviere… fiecare capitol înseamnă tot atâtea  Chemări la Hristos, apoi cinstea și modestia, onoarea, bunul simț, munca și perseverența  devin involuntar repere ale unei conduite compatibile unei vieți demne împletite  cu împliniri durabile.  Lucrarea degajă concomitent şi o educație patriotică, de bucurie, de atașament și respect față de valorile gliei strămoșești și ale Sfintei Ortodoxii.

Suntem recunoscători că de acum înainte, românii din Viena pot avea mai aproape, adică în casa lor, biserica întreagă, în toată splendoarea ei, iar cei doi autori merită cele mai sincere și profunde mulțumiri pentru efortul, dăruirea, sensibilitatea, mesajul, pe care au reușit să-l transmită prin această lucrare. În mod cert, generaţiile viitoare le vor fi recunoscătoare.

Ȋn sala parohiei noastre a fost prezentată această cartea ȋn cadrul solemn la „Lange Nacht der Kirchen“ pe 10 iunie 2016.

Cartea poate fi obţinută de la biserică, iar banii obţinuţi vor fi transmişi pentru proiectul Mitropoliei noastre: „Burse pentru copii săraci din Moldova“. Mai multe informații aici.