Sfinții Apusului – Calendar luna aprilie

4 apr.

Hildebert

752. Stareţ la Sf. Petru (Ghent, Belgia). A fost mucenicit de fanatici pentru apărarea cinstirii Sfintelor Icoane.

 

 

 

6 apr.

Notker
Balbulus

c. 840-912. Poreclit Balbulus, adică „bâlbâitul, gângavul”. S-a născut la Zürich (Elveţia) şi încă de mic a intrat în mănăstirea Sf. Gall, unde şi-a petrecut întreaga viaţă, excelând mai ales ca muzician.

 

 

 

9 apr.

Waldetrudis
(Vaudru)

c. 688. Fiica Sf. Walbert şi Bertilia, soţia Sf. Vichentie Madelgarus şi mama Sfinţilor Landeric, Dentelin, Madalberta şi Aldetrudis. Când soţul ei s-a făcut călugăr, ea a întemeiat o mănăstire de maici şi călugărit acolo. Oraşul Mons din Belgia a luat naştere în jurul acestei mănăstiri.

 

 

 

10 apr.

Macarie

1012. Născut în Antiohia, a fost un episcop care a călătorit spre apus ca pelerin, fiind primit de călugării de la mănăstirea Sf. Bavo din Ghent (Belgia).

 

 

 

12 apr.

Wigbert

690. Născut în Anglia, a devenit ucenicul Sf. Egbert în Irlanda. A petrecut doi ani în Frisia (Olanda) ca propovăduitor, dar mai târziu s-a întos în Irlanda.

 

 

 

15 apr.

Hunna

679. A fost soţia jertfitoare de sine a unui nobil din Alsacia, acum în Franţa.

15 apr.

Nidger (Nidgar,
Nitgar)

c. 829. Stareţ la Ottobeuren (Bavaria). A ajuns Episcop de Augsburg (Germania).

 

 

 

18 apr.

Agia (Aia,
Austregildis, Aye)

c. 714. Soţia Sf. Hidulf din Hainault (Belgia). Amândoi au dorit viaţă călugărească, iar ea a intrat în mănăstirea Mons.

18 apr.

Wicterp (Wiho,
Wicho)

749. Stareţ la Ellwangen (Germania). A ajutat la întemeierea de mănăstiri în Füssen, Wessobrunn şi Kempten, care toate au devenit faimoase. Mai târziu a ajuns cel de-al zecelea Episcop de Augsburg.

 

 

 

19 apr.

Gerold

978. Din familia conţilor de Saxonia (Germania), şi-a donat pământul mănăstirii Einsiedeln din Elveţia, unde cei doi fii ai săi, Cuno şi Ulric, erau călugări. A dus apoi viaţă pustnicească într-un sat din apropiere de Mitternach.

19 apr.

Ursmar

713. Stareţ-episcop la Mănăstirea Lobbes de pe Sambre şi întemeietorul măn. Aulne şi Wallers (în Belgia de astăzi). Lucrarea lui de episcop în Flandra a avut mare însemnătate.

 

 

 

23 apr.

Adalbert
(Voitech)

956-997. Născut în Cehia, a ajuns Episcop de Praga (983). Descurajat, s-a dus la Roma, unde a devenit călugăr. De două ori s-a întors la lucrarea sa iniţială de propovăduire, şi de două ori a fost nevoit s-o părăsească. A propovăduit şi în Polonia, Prusia şi Ungaria. A primit moarte mucenicească din mâna prusienilor în apropiere de Danzig.

23 apr.

Gerard

994. Născut la Köln (Germania), a devenit Episcop de Toul (Franţa) în anul 963. A reconstruit catedrala şi a întemeiat mănăstiri cu călugări greci şi irlandezi, pentru propăşirea credinţei ortodoxe.

 

 

 

26 apr.

Trudpert

c. ? 644. Sihastru, probabil din Irlanda, care a trăit în Münstethal în Germania. Se poate ca mai târziu să fii fost omorât. Mănăstirea Sf. Trudpert a fost zidită în acel loc.

 

 

 

27 apr.

Floribert

746. Episcop de Ličge (Belgia).

 

 

 

28 apr.

Adalbero

909. Unchi al Sf. Ulrich, a devenit călugăr în anul 850, iar apoi Stareţ la Ellwangen (Germania). A restaurat mănăstirea Lorsch şi a ajuns Episcop de Augsburg.

 

 

 

29 apr.

Ava (Avia)

c. 845. Nepoată a regelui Pepin, în copilărie şi tinereţe a fost oarbă, dar a fost vindecată în chip minunat de Sf. Rainfredis. S-a făcut călugăriţă la Denain în Hainault (Belgia), unde a ajuns stareţă.

 

 

 

30 apr.

Swithbert
cel Tânăr

807. Născut în Anglia, s-a alăturat celor ce propovăduiau în Germania şi a ajuns Episcop de Verden (Westfalia).