Sfinții Apusului – Calendar luna octombrie
1 oct. |
Bavo |
c. 589-654. Născut în Brabant (Belgia), în tinereţe a dus o viaţă greşită. Rămas văduv, a fost convertit de Sf. Amand şi a întemeiat mănăstirea Sf. Petru din Ghent (numită mai târziu Sf. Bavo), unde a devenit călugăr. În cele din urmă a trăit ca pustnic. |
1 oct. |
Dodo |
750. Născut lângă Laon (Franţa), s-a făcut călugăr la Lobbes în Belgia, ajungând în cele din urmă stareţ la Wallers-en-Faigne. |
1 oct. |
Piaton (Piato, |
c. 286. Născut în Benevento (Italia), a luminat ţinuturile de lângă Tournai (Belgia) şi Chartres (Franţa). A fost probabil mucenicit în Tournai în vremea lui Maximian. |
|
|
|
2 oct. |
Ursicinus |
760. Stareţ la Dissentis (Elveţia), a ajuns Episcop de Chur în 754. |
|
|
|
3 oct. |
Ewald cel Blond |
c. 695. Doi fraţi născuţi în Northumbria (Anglia), care au ajuns călugări şi preoţi şi i-au urmat Sf. Willibrord în Frisia (Olanda). Au fost muceniciţi împreună la Aplerbeck, acum o suburbie din Dortmund (Germania). Moaştele lor se găsesc în biserica Sf. Kunibert din Köln. |
3 oct. |
Gerard |
959. Născut lângă Namur (Belgia), s-a dus în Franţa, ajungând călugăr la St. Denis. După câţiva ani a fost hirotonit preot şi s-a întors în Belgia pentru a întemeia o nouă mănăstire pe terenul pe care-l avea la Brogne. A fost stareţ acolo vreme de 22 de ani şi a reînnoit viaţa călugărească în Flandra, Lorena şi Champagne. |
3 oct. |
Utto |
c. 750-820. Întemeietorul măn. Metten din Bavaria (Germania). |
|
|
|
5 oct. |
Alexandru |
sec. III d. Hr. Unul din „nenumărata mulţime” mucenicită la Trier în Germania în vremea lui Diocleţian. |
5 oct. |
Bonifatie |
c. 287. Unul din mucenicii care au pătimit împreună cu Sf. Palmatie şi însoţitorii săi la Trier în Germania. |
5 oct. |
Meinulph |
c. 859. A întemeiat mănăstirea Bödeken din Westphalia (Germania). |
5 oct. |
Palmatie şi cei |
c. 287. Mucenici din Trier (Germania), în vremea lui Maximian Herculeus |
|
|
|
6 oct. |
Trier (Mucenici |
287. Nenumăraţi mucenici au fost omorâţi pentru Hristos în diferite feluri în Trier (Germania) în timpul prigoanei lui Diocleţian. |
|
|
|
8 oct. |
Amor (Amour) |
sec. IX d. Hr. Născut în Acvitania, a trăit ca pustnic la Maastricht. Mai târziu a întemeiat mănăstirea Münsterbilsen de lângă Ličge (Belgia). |
8 oct. |
Badilo |
c. 870. Călugăr la Vezelay (Franţa), mai târziu a ajuns stareţ la Leuze în Hainault (Belgia). |
|
|
|
9 oct. |
Gislenus |
680. Pustnic care a trăit în pădurea Hainault din Belgia, unde mai mulţi ucenici s-au adunat în jurul său. A zidit mănăstirea Sf. Petru şi Pavel, acum Saint-Ghislain din apropiere de Mons, unde a fost stareţ vreme de treizeci de ani. |
9 oct. |
Gunther |
955-1045. Văr al Sf. Ştefan al Ungariei. Şi-a început viaţa plin de ambiţii pământeşti, dar a fost adus la pocăinţă de Sf. Godehard din Hildesheim, şi a ajuns călugăr la Niederaltaich în Bavaria. Firea sa ambiţioasă şi-a spus însă încă o dată cuvântul, şi a ajuns stareţ la Göllingen, lucru care s-a dovedit însă un eşec. Înţelepţit de experienţă, a trăit ca pustnic vreme de 28 de ani în munţii Bakory din Ungaria. |
9 oct. |
Lambert şi |
c. 680. Ucenici ai Sf. Gislenus în Belgia şi nordul Franţei. |
|
|
|
10 oct. |
Gereon |
sec. III d. Hr.? Ostaş mucenicit în Germania, fie la Xanten, fie la Bonn. Moaştele lui se găsesc în biserica Sf. Gereon din Köln. |
10 oct. |
Victor şi cei |
c. 286. Un grup de 330 de ostaşi aflaţi în legătură cu Legiunea Tebană în Elveţia. |
10 oct. |
Cassius, |
303. Mucenici din vremea împăratul Maximian Herculeus la Bonn în Germania. |
|
|
|
11 oct. |
Bruno |
c. 925-965. Numit uneori „cel Mare”, a ajuns în 953 Episcop de Köln (Germania). |
11 oct. |
Gummarus |
c. 717-774. După ce a răbdat multă vreme răutatea lumii, a murit ca pustnic. Oraşul Lierre (Lier) din Belgia de azi a apărut în jurul sihăstriei lui. |
|
|
|
12 oct. |
Herlindis şi |
c. 745 şi 750. Fiice ale contelui Adelard, care a zidit pentru ele mănăstirea Maaseyk de pe Meuse (Belgia). Aici au ajuns prima şi respectiv cea de-a doua stareţă. |
12 oct. |
Maximilian |
284. Născut în Noricum, între Inn şi Dunăre, în Austria. Ca episcop, a întemeiat biserica din Lorsch, din apropiere de Passau, şi a fost mucenicit în Cilli, în Styria, în vremea lui Numerian. |
12 oct. |
Pantalus |
? Episcop de Basle în Elveţia. |
|
|
|
13 oct. |
Colman |
1012. Născut în Irlanda, se afla în drum spre Ţara Sfântă, trecând prin Austria, când a fost arestat ca spion, chinuit şi spânzurat împreună cu alţi răufăcători în Stockerau, lângă Viena. La moaştele lui au avut loc minuni, şi a fost cinstit ca sfânt. Este socotit unul dintre ocrotitorii Austriei. |
13 oct. |
Lubentie |
c. 350. Ucenic al Sf. Martin din Tours şi al Sf. Maximin de Trier. Cel din urmă l-a hirotonit preot şi l-a trimis la Cobern (Germania), pentru a propovădui păgânilor din acel ţinut. Moaştele lui se găsesc la Dietkirchen, lângă Limburg. |
13 oct. |
Regimbald |
1039. Călugăr la mănăstirea Sf. Ulric şi Afra din Augsburg (Germania). În 1015 s-a mutat la mănăstirea Edersberg. În 1022 a ajuns stareţ la Lorsch, iar mai târziu a întemeiat mănăstirea Heiligenberg. În 1032 a ajuns Episcop de Speyer. |
13 oct. |
Simbert |
c. 809. Călugăr şi stareţ la Murbach lângă Colmar, Alsacia (Franţa). În 778 a ajuns Episcop de Augsburg (Germania). |
|
|
|
14 oct. |
Burchard |
c. 754. Născut în Anglia, a plecat în Germania împreună cu Sf. Bonifatie (c. 732). A ajuns Episcop de Würzburg şi a întemeiat mai multe mănăstiri, dintre care cea mai însemnată a fost Sf. Andrei, numită mai târziu după el. |
14 oct. |
Donatian (Donas) |
390. Născut în Roma, a ajuns Episcop de Rheims în Franţa din 360 până în 390. Moaştele i-au fost mutate la Bruges în Belgia în sec. al IX-lea, fiind de atunci cinstit ca ocrotitorul acestui oraş. |
14 oct. |
Rusticus |
574. Episcop de Trier (Germania). S-a retras din scaun pentru a trăi la sihăstria Sf. Goar. |
|
|
|
15 oct. |
Odilo |
c. 954. Călugăr la Gorze în Lorena (Franţa), în 945 a ajuns stareţ la Stavelot-Malmedy (Belgia). |
15 oct. |
Severus |
c. 455. Născut în Franţa, a fost ucenicul Sf. Gherman din Auxerre şi a Sf. Lup din Troyes. L-a însoţit pe Sf. Gherman în Britania pentru a stârpi erezia pelagiană. A propovăduit Evanghelia germanilor din partea inferioară a râului Moselle şi a ajuns Episcop de Trier (Germania, 446-455). |
15 oct. |
Tecla |
c. 790. Călugăriţă la Wimborne (Anglia), a plecat în Germania împreună cu Sf. Lioba. A ajuns cea dintâi stareţă a mănăstirii Ochsenfurt şi apoi a mănăstirii Kitzingen de pe Main. |
15 oct. |
Willa |
c. 1050. Călugăriţă la Nonnberg lângă Salzburg (Austria), care a murit ca pustnică. |
|
|
|
16 oct. |
Eliphius (Eloff) |
362. Născut în Irlanda, a fost mucenicit la Toul (Franţa), în vremea lui Iulian Apostatul. În veacul al X-lea moaştele i-au fost mutate la Köln (Germania). |
16 oct. |
Florentinus |
sec. IV d. Hr. Urmaşul Sf. Severin ca Episcop de Trier (Germania). |
16 oct. |
Gall |
c. 550-645. Călugăr la Bangor (Irlanda), l-a însoţit pe Sf. Columban în Franţa şi a ajutat la întemeierea măn. Luxeuil. A fost exilat şi s-a aşezat în Elveţia, pe locul sihăstriei lui apărând mai târziu mănăstirea şi oraşul Sf. Gall. Este cinstit ca unul din apostolii Elveţiei. |
16 oct. |
Lull |
787. Călugăr la Malmesbury (Anglia) şi rudă a Sf. Bonifatie, a plecat în Germania şi a fost hirotonit de către el episcop în anul 751. După moartea de mucenic a arhiepiscopului său, i-a luat acestuia locul. A întemeiat mai multe mănăstiri. |
16 oct. |
Mummolin |
c. 686. Născut în Konstanz (Germania), a ajuns călugăr la Luxeuil (Franţa) şi în cele din urmă a fost trimis la St. Omer şi făcut stareţ al Mănăstirii Vechi (acum Saint Mommolin). De acolo a ajuns stareţ la măn. Sithin, întemeiată de prietenul său, Sf. Bertinus. În cele din urmă, în 660 a ajuns Episcop de Noyon-Tournai (Belgia). |
|
|
|
18 oct. |
Monon |
c. 645. Născut în Scoţia, a trăit ca pustnic în munţii Ardeni. A fost omorât de răufăcători în Nassogne (Belgia). |
|
|
|
20 oct. |
Vitalis |
745. Urmaşul Sf. Rupert ca stareţ al măn. Sf. Petru din Salzburg şi Arhiepiscop al acelui oraş (717-745). |
|
|
|
21 oct. |
Eterie (Aetherius) |
? Se pare că a fost logodnicul Sf. Ursula şi a fost mucenicit împreună cu ea. Moaştele lui se găsesc în Biserica Sf. Ursula din Köln |
21 oct. |
Ursula şi |
sec. IV d. Hr.? Fecioare-muceniţe în Köln (Germania), se pare în vremea hunilor. Moaştele lor se găsesc în Biserica Sf. Ursula din Köln. Sf. Ursula este socotită ocrotitoarea oraşului. |
21 oct. |
Wendolinus |
sec. VII d. Hr. Păstor, faimos pentru sfinţenia sa, este cinstit în oraşul St. Wendel de pe râul Nahe, în partea de apus a Germaniei. |
|
|
|
23 oct. |
Oda |
c. 723. Prinţesă căsătorită cu ducele Acvitaniei (Franţa). Ca văduvă s-a dedicat îngrijirii celor săraci şi suferinzi. Racla ei se găseşte la Amay (Belgia). |
23 oct. |
Severin |
c. 403. Născut în Bordeaux (Franţa), a ajuns Episcop de Köln (Germania) şi a fost un luptător de seamă împotriva arianismului. Moaştele lui se găsesc în Biserica Sf. Severin din Köln. |
|
|
|
24 oct. |
Evergislus |
sec. V d. Hr.? Episcop de Köln (Germania), mucenicit de tâlhari păgâni. |
|
|
|
26 oct. |
Adalgott |
1031. Călugăr la Einsiedeln şi din 1012 stareţ la Dissentis (Elveţia). |
26 oct. |
Albinus (Witta) |
c. 760. Născut în Anglia, a plecat împreună cu Sf. Bonifatie să lumineze Germania. În 741 a fost hirotonit Episcop de Buraburg în Hesse. |
26 oct. |
Humbert |
sec. VII sau VIII d. Hr. Călugăr la Fritzlar şi Buraburg în Germania. |
|
|
|
28 oct. |
Alberic |
779. Stareţ la Stavelot-Malmedy (Belgia). Prăznuirea lui este ţinută împreună cu cea a altor patru stareţi ai aceleiaşi mănăstiri. |
28 oct. |
Anglinus |
c. 768. Cel de-al zecelea stareţ la Stavelot-Malmedy de lângă Ličge (Belgia). |
28 oct. |
Godwin |
c. 690. Stareţ la mănăstirea Stavelot-Malmedy (Belgia). |
28 oct. |
Ferrutius |
? Ostaş din Mainz (Germania), a rugat să fie scos din oaste mai degrabă decât să jertfească idolilor. A fost aruncat în închisoare şi a murit din cauza bătăilor şi foamei. |
|
|
|
29 oct. |
Ermelinda |
c. 595. Pustnică în Meldaert lângă Tirlemont (Belgia). |
29 oct. |
Sigolinus |
c. 670. Stareţ la Stavelot-Malmedy în Belgia. |
|
|
|
30 oct. |
Theonestus |
425. După tradiţie, Episcop de Filipi în Macedonia, izgonit de arieni. Împreună cu alţi însoţitori (între care Sf. Alban din Mainz), a fost trimis să lumineze Germania. Totuşi, în Mainz au fost siliţi să fugă din faţa invadatorilor vandali, iar pe drum Theonestus a fost mucenicit la Altino (Italia). |
|
|
|
31 oct. |
Foillan |
c. 655. Frate al Sf. Fursey şi Ultan. Au părăsit Irlanda pentru Anglia de răsărit. Sf. Foillan a ajuns stareţul mănăstirii Burgh Castle din apropiere de Yarmouth, dar când mănăstirea a fost distrusă, a plecat în Belgia. Sf. Ida din Nivelles i-a dat pământ la Fosses, unde a întemeiat o mănăstire. A luminat Brabantul, însă a fost omorât de tâlhari, fiind cinstit ca mucenic. |
31 oct. |
Notburga |
c. 714. Călugăriţă la mănăstirea Sf. Maria din Capitol, Köln (Germania). |
31 oct. |
Wolfgang |
924-994. Născut în Swabia (Germania), a ajuns călugăr la Einsiedeln (Elveţia, 964). În 971 a fost hirotonit şi a plecat împreună cu un grup de călugări să-i convertească pe unguri, însă în anul 972 a fost ales Episcop de Regensburg. A fost un mare ajutător al săracilor. |