Sfinții Apusului – Calendar luna martie
1 mar. |
Swithbert |
c. 647-713. Călugăr din Northumbria (Anglia), care a mers în Frisia (Olanda) împreună cu Sf. Willibrord în anul 690. A propovăduit cu succes Evanghelia în acest ţinut. În anul 693 a fost hirotonit episcop la Ripon (Anglia) şi s-a întors pentru a propovădui dreapta credinţă în partea dreaptă a Rinului. Lucrarea lui a fost oprită de invadatori saxoni, iar el s-a retras pe mica insulă Kaiserswerth de pe Rin, în apropiere de Düsseldorf. Aici a întemeiat în anul 710 o mănăstire, unde a trecut în veşnicie şi unde moaştele lui sunt cinstite până azi. |
|
|
|
2 mar. |
Willeic |
726. Ucenic al Sf. Swithbert, de către care a fost făcut stareţ la Kaiserswerth în Germania. |
|
|
|
3 mar. |
Cunegund |
1039. Soţia lui Henric al II-lea, a întemeiat mănăstirea Kaufungen, în care s-a făcut călugăriţă la împlinirea unui an de la moartea soţului ei, arătând mare smerenie. |
|
|
|
4 mar. |
Basinus |
c. 705. Călugăr şi stareţ la mănăstirea Sf. Maximin din Trier (Germania), i-a urmat Sf. Numerian ca episcop al oraşului. |
|
|
|
6 mar. |
Fridolin |
c. 540. Născut în Irlanda, a ajuns călugăr la Luxeuil (Franţa). Mai târziu a întemeiat mănăstirea Säckingen şi este cinstit ca Apostolul Rinului de Sus în Germania. |
|
|
|
8 mar. |
Humphrey |
871. Călugăr la mănăstirea Prüm din Germania, a devenit Episcop de Therouanne (Franţa) şi a fost stareţ la St. Bertin. A fost un izvor de putere şi mângâiere pentru oameni în timpul invaziei normande. Sărbătorea cu deosebit fast praznicul Adormirii Maicii Domnului. |
|
|
|
10 mar. |
Himelin |
c. 750. Născut probabil în Irlanda, a fost un preot care a murit la Vissenaeken, lângă Tirlemont (Belgia), în timp ce se întorcea dintr-un pelerinaj la Roma. |
|
|
|
14 mar. |
Matilda |
968. Soţia regelui german Henric Păsărarul (?), a fost foarte generoasă şi a întemeiat, printre altele, mănăstirile din Nordhausen, Pöhlde, Engern şi Quedlinburg (Germania). A fost văduvă vreme de treizeci de ani şi a suferit mult din partea fiilor ei, care i-au luat cele mai multe dintre averi. |
|
|
|
16 mar. |
Eusebia |
c. 680. Cea mai vârstnică fiică a Sf. Adalbald şi Rictrudis, s-a călugărit la Hamage sau Hamay (Belgia), o mănăstire care fusese întemeiată de bunica ei, Sf. Gertrude, unde a devenit mai târziu stareţă. |
16 mar. |
Heribert |
1022. Născut la Worms (Germania) şi călugăr la Gorze (Franţa), a devenit Arhiepiscop de Köln. A fost un mare cârmuitor bisericesc, învăţat, râvnitor şi întreprinzător. A înfiinţat mănăstirea Deutz de pe Rin, unde a fost îngropat (moaştele lui se găsesc la St. Heribert Kirche – Deutz, în Köln). |
16 mar. |
Megingaud |
794. A ajuns călugăr la Fritzlar, Germania (738), şi după câţiva ani stareţ. Mai târziu i-a urmat Sf. Burchard ca Episcop de Würzburg (c. 754). |
|
|
|
17 mar. |
Gertrude |
626-659. Fiica lui Pepin din Landen şi a Sf. Ida. Ida a întemeiat mănăstirea din Nivelles pentru ea şi pentru fiica ei, dar a stăruit ca Gertrude să fie cea dintâi stareţă. Deşi în vârstă de doar douăzeci de ani, Gertrude a acceptat această ascultare. La vârsta de treizeci de ani s-a retras şi a lăsat-o în loc pe nepoata ei, Wilfetrudis. |
|
|
|
19 mar. |
Adrian |
c. 668. Ucenic al Sf. Landoald, a fost omorât în timp ce cerşea milostenie pentru mănăstirea sa din apropiere de Maastricht (Olanda), şi a fost cinstit ca mucenic. |
19 mar. |
Gemus |
Călugăr, probabil la Moyenmoutier în Alsacia, acum în Franţa. Moaştele lui au fost aşezate la Hürbach. |
19 mar. |
Landoald şi |
c. 668. Un preot şi un diacon care au ajutat la luminarea Belgiei şi a părţii de nord-est a Franţei de astăzi. Au întemeiat biserica din Wintershoven. |
|
|
|
20 mar. |
Remigiu |
783. Nobil, a devenit stareţ la Münster, lângă Colmar (Alsacia, Franţa), iar în 776 Episcop de Strasbourg. |
20 mar. |
Wulfram |
sec. VII d. Hr. Episcop de Sens, a lucrat pentru a-i lumina pe frisieni, ajutat de călugări de la mănăstirea Fontenelle. După mulţi ani printre frisieni, s-a întors la Fontenelle, unde a murit. Moaştele lui se găsesc încă la Abbeville în nordul Franţei. |
|
|
|
25 mar. |
Humbert |
c. 680. Ucenic al Sf. Amand, care a ajutat la întemeierea măn. Marolles din Belgia. |
|
|
|
26 mar. |
Felix |
c. 400. A fost hirotonit Episcop de Trier (Germania) de către Sf. Martin din Tours în anul 386. |
26 mar. |
Liudger |
809. Născut în Frisia, a studiat şi s-a desăvârşit în viaţa călugărească în Anglia, întorcându-se apoi în ţara sa. A propovăduit însă mai ales în Westfalia, a cărui apostol este. Blândeţea lui a făcut mai multe pentru a-i atrage pe saxoni la Hristos decât cruzimea şi armatele lui Charlemagne. A trăit pentru o vreme la Montecassino în Italia. A fost cel dintâi Episcop de Münster în Germania. Mormântul lui se găseşte în cripta mănăstirii Werden, pe care Liudger a ctitorit-o în oraşul Essen-Werden. |
|
|
|
27 mar. |
Rupert |
c. 717. Născut probabil în Franţa (sau Irlanda), a devenit Episcop de Worms şi a început să răspândească Ortodoxia în partea de sud a Germaniei. A început în Regensburg, de unde a continuat coborând pe Dunăre în jos. Ducele Bavariei i-a dăruit oraşul roman ruinat Juvavium, pe care Rupert l-a reconstruit şi l-a numit Salzburg. A întemeiat aici o mănăstire de călugări închinată Sf. Ap. Petru, şi o mănăstire de maici, numită Nonnberg, a cărei stareţă a fost sora lui, Sf. Ermentrude. Este cinstit ca întâiul Arhiepiscop de Salzburg şi Apostolul Bavariei şi Austriei. |
|
|
|
28 mar. |
Gundelindis |
c. 750. Fiică a ducelui Alsaciei şi nepoată a Sf. Odilia, căreia i-a urmat ca stareţă a mănăstirii Niedermünster. |
28 mar. |
Tutilo |
c. 915. Talentat călugăr artist de la măn. Sf. Gall din Elveţia. |
|
|
|
30 mar. |
Patto (Pacificus) |
c. 788. Probabil născut în Irlanda, a plecat în Saxonia, unde a devenit stareţ al unei mănăstiri şi în cele din urmă Episcop de Verden (Germania). |
|
|
|
31 mar. |
Aldo |
sf. sec. VIII d. Hr. Conte de Ostrevant, a devenit călugăr la mănăstirea Hasnon (Belgia), care fusese întemeiată de fratele său, Ioan. Aldo a fost ales drept cel de-al doilea stareţ. |