Sfinții Apusului – Calendar luna noiembrie

1 nov.

Floribert
(Florbert)

c. 660. Stareţ al mai multor mănăstiri din Ghent, Mont-Blandin şi Saint-Bavon în Belgia.

 

 

 

2 nov.

Ambrozie

523 şi 582. Doi stareţi cu acest nume, ai mănăstirii Agaunum din Elveţia.

2 nov.

Victorinus

c. 304. Episcop de Pettau în Styria (Austria) şi cel mai timpuriu exeget al Apusului.

 

 

 

3 nov.

Hubert

727. Curtean văduv care şi-a închinat viaţa credinţei în Jristos. După tradiţie a fost convertit în timp ce vâna. A fost probabil călugăr la Stavelot (Belgia). În cele din urmă i-a urmat Sf. Lambert ca Episcop de Maastricht în Olanda (c. 706).

3 nov.

Pirmin

753. Născut în Spania din strămoşi vizigoţi. Când sarazinii au invadat Spania, el a fugit pe valea Rinului (Germania), unde a întemeiat câteva mănăstiri – Reichenau în 724, Murbach, Amorbach – şi a reînnoit altele, cea mai importantă fiind Dissentis. S-ar putea să fi ajuns şi episcop.

 

 

 

4 nov.

Grigorie

999. Călugăr grec din Cerchiara, Calabria (Italia), a fugit de sarazini şi s-a întâlnit cu împăratul Otto III la Roma. S-au împrietenit şi Otto l-a chemat în Germania, unde a construit pentru el mănăstirea Burtscheid de lângă Aachen.

4 nov.

Modesta

c. 680. Nepoata Sf. Modoald în Franţa şi prima stareţă de la măn. Oehren din Trier (Germania).

 

 

 

5 nov.

Fibitius

c. 500. Stareţ al unei mănăstiri din Trier (Germania) şi cel de-al 21-lea episcop al acestui oraş.

 

 

 

6 nov.

Erlafrid

c. 830. A întemeiat mănăstirea Hirschau (Germania), unde a ajuns călugăr.

6 nov.

Winoc

? 717. Născut în Ţara Galilor, a ajuns călugăr la Sithin (Franţa). A fost trimis să întemeieze o nouă mănăstire la Wormhoult (Belgia), unde a ajuns stareţ, luminând de acolo ţinuturile din împrejurimi.

 

 

 

7 nov.

Florentius

c. 694. Născut în Irlanda, şi-a părăsit ţara pentru Alsacia (acum în Franţa), şi s-a aşezat lângă Haselac, unde a întemeiat o mănăstire. În jurul anului 678 a ajuns Episcop de Strasbourg, unde a întemeiat o altă mănăstire închinată Sf. Toma.

7 nov.

Willibrord

c. 658-739. Născut în Northumbria, a mers în Irlanda. De acolo a plecat în Frisia (Olanda, c. 690) însoţit de alţi 11 călugări englezi. După şase ani a fost hirotonit episcop cu numele de Clement şi şi-a aşezat scaunul la Utrecht. Lucrarea lui între frisieni a adus roadă bogată, ca şi cea din Heligoland şi Danemarca. A întemeiat mănăstirea Echternach din Luxembourg în 698, unde se găsesc până azi moaştele lui.

 

 

 

8 nov.

Grigorie

996. Aflat în pelerinaj din Anglia la Roma, s-a călugărit. Pe drum s-a oprit la mănăstirea Einsiedeln din Elveţia în 949. În cele din urmă a ajuns stareţ şi mănăstirea a înflorit sub povăţuirea lui.

8 nov.

Willehad

c. 789. Călugăr din Northumbria care în anul 766 a părăsit Anglia pentru a-i lumina pe frisienii din Olanda. Mai târziu a propovăduit saxonilor, dar a fost nevoit să-şi părăsească lucrarea şi s-a retras la mănăstirea Echternach. În 787 a fost hirotonit Episcop de Bremen (Germania).

8 nov.

Wiomad
(Weomadus)

c. 790. Călugăr la Sf. Maximin în Trier (Germania). A ajuns stareţ la Mettlach şi în cele din urmă Episcop de Trier (c. 750-790).

 

 

 

10 nov.

Guerembaldus

965. Călugăr la Hirschau (Germania), care din smerenie nu a primit să fie Episcop de Spire.

 

 

 

11 nov.

Bertuin

c. 698. Născut în Anglia, a ajuns călugăr la Othnelle. A devenit episcop şi a întemeiat mănăstirea Malonne de lângă Namur (Belgia).

 

 

 

12 nov.

Cunibert

c. 663. Arhiepiscop de Köln (Germania). A fost un neobosit constructor de biserici şi mănăstiri.

12 nov.

Himerius (Imier)

c. 610. Sihastru în munţii Jura (Elveţia), într-o vale numită acum după el Immertal, Val-Saint-Imier.

12 nov.

Liafwine
(Lebuin)

c. 773. Călugăr la Ripon (Anglia), a plecat în Olanda şi a luat parte la lucrarea începută de Sf. Bonifatie. A propovăduit împreună cu Sf. Marcellinus sub Sf. Grigorie de Utrecht şi a întemeiat o biserică la Deventer. De acolo a binevestit saxonilor şi frisienilor.

 

 

 

14 nov.

Alberic

784. Nepot al Sf. Grigorie de Utrecht, a ajuns preot şi, la moartea unchiului său în 775, Episcop de Sf. Martin în Utrecht (Olanda). Foarte învăţat, lucrarea lui în rândul teutonilor păgâni a fost foarte roditoare.

 

 

 

15 nov.

Findan (Fintan)

879. Născut în Leinster (Irlanda), a fost luat ca rob în insulele Orkney de către piraţii vikingi, însă a izbutit să scape în Scoţia. De acolo s-a dus în pelerinaj la Roma şi s-a făcut călugăr la Farfa (Italia). A plecat apoi la mănăstirea Rheinau (Elveţia), unde a trăit ca pustnic vreme de 22 de ani. Moaştele lui se păstrează.

 

 

 

16 nov.

Othmar (Otmar,
Audemar)

759. De origine germană şi preot deja, în anul 720 a fost numit stareţ la Sf. Gall (Elveţia). Sub el a început o perioadă de bunăstare pentru mănăstire, care în scurtă vreme a ajuns cea mai importantă din întreaga Elveţie. A fost prigonit de doi nobili, defăimat pe nedrept şi condamnat. Şi-a purtat suferinţele cu mare răbdare, murind în închisoare.

 

 

 

18 nov.

Maximus

378. Cel de-al 19-lea Episcop de Mainz (Germania) din 354 în 378. A suferit mult din partea arienilor.

 

 

 

19 nov.

Tuto (Totto)

815. În anul 764 a întemeiat mănăstirea Ottobeuren din Bavaria (Germania).

 

 

 

20 nov.

Autbodus

690. Născut în Irlanda, a propovăduit în Artois, Hainault şi Picardia în nordul Franţei şi Belgia. A murit ca pustnic lângă Laon.

20 nov.

Bernward
(Berward)

1022. Episcop de Hildesheim (Germania) din 993, a excelat ca arhitect, pictor, sculptor, decorator şi fierar. A fost de asemenea tutorele Împăratului pe jumătate grec Otto III.

 

 

 

21 nov.

Amelberga

c. 900. Stareţă la Süsteren în Olanda de azi.

 

 

 

23 nov.

Rachildis

c. 946. Pustnică care a trăit lângă mănăstirea Sf. Gall din Elveţia.

23 nov.

Trudo (Trudon,
Tron, Trond,
Truyen, Trudjen)

c. 695. Călugăr cu Sf. Remaclus, a fost hirotonit preot de Sf. Clodulf din Metz şi în cele din urmă a întemeiat o mănăstire (c. 660), care a fost numită Sf. Trond după el. Se găseşte între Louvain şi Tongres în Belgia.

23 nov.

Wilfetrudis

c. 670. Cea de-a doua stareţă de la Nivelles (Belgia), întemeiată de mătuşa ei, Sf. Gertrude.

 

 

 

25 nov.

Bernold

c. 1050. Călugăr-preot din Ottobeuren în Bavaria (Germania), renumit ca făcător de minuni.

25 nov.

Imma (Immina)

c. 700-752. Născută în Würzburg, a ajuns stareţa unei mănăstiri din Karlburg (Germania).

 

 

 

26 nov.

Conrad

975. Episcop de Konstanz (Germania) din 934. A mers de trei ori în pelerinaj în Ţara Sfântă.

 

 

 

27 nov.

Acharius

640. Călugăr la Luxeuil (Franţa) sub Sf. Eustatie. În 621 a fost ales Episcop de Noyon-Tournai (Belgia) şi a încurajat lucrarea Sf. Amand din Maastricht.

27 nov.

Bilhild

c. 630-c. 710. Născută lângă Würzburg (Germania), s-a căsătorit cu ducele Thuringiei. După moartea soţului ei, a întemeiat mănăstirea Altenmünster din Mainz.

27 nov.

Virgilius
(Fergal)

784. Născut în Irlanda, a propovăduit în Bavaria (Germania), ajutându-l pe Sf. Rupert, apostolul Austriei. Sf. Virgilius a ajuns mai târziu stareţ la Sf. Petru în Salzburg şi Episcop (c. 765). Este cinstit ca apostolul Carinthiei.

 

 

 

29 nov.

Radbod

918. Episcop de Utrecht (Olanda) din 900 în 918.

 

 

 

29 nov.

Walderic

c. 817. Întemeietorul mănăstirii Murrhardt (Germania).