Hramul Parohiei „Sf. Împărați Constantin și Elena“ din Berlin
În Duminica a șasea a Paștilor, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sf. Isidor de Rostov și Brandeburg“ și-a sărbătorit în mod festiv hramul, prilej cu care s-au adunat mulți de aproape și de foarte departe.
Așa cum se întâmplă de obicei cu ocazia unui hram important, sărbătoarea a început în ajun, odată cu slujba vecerniei unită cu litia. Împreună cu Părintele Paroh Dr. Dragoș Ionuț Manu și diaconul Vasile Rusu, s-au rugat P. Bogdan Nicolae Negru-Aman, fost fiu duhovnicesc al parohiei, iar acum paroh în Rostock, precum și P. Athanasie Ulea, venit din Munchen pentru slujba hramului.
În ziua hramului, mulți credincioși au venit cu sârguință încă foarte de dimineață la biserică, pentru a participa la programul intens de rugăciune, cu acatist, utrenie și liturghie. Alături de cei care au slujit cu o seară înainte, s-a adăugat și P. Mihail Sărățean, paroh de Magdeburg. O bucurie deosebită a fost faptul că delegatul Mitropolitului Serafim la sărbătoarea hramului a fost Preasfințitul Părinte Petru Pruteanu, venit din Portugalia. După ce a conferențiat la cursurile de formare continuă a preoților, care a avut loc cu câteva zile înainte la Leipzig, acesta a poposit la Berlin, fiind în mijlocul credincioșilor români din estul capitalei germane.
În cuvântul bogat de învățătură pe care l-a rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii, Episcopul Petru a vorbit atât despre duminica a șasea a Învierii, cât și despre sărbătoarea hramului parohiei. Amintind importanța cinstirii sfinților autohtoni, Părintele Episcop a precizat faptul că Ortodoxia este în Occident la ea acasă, ea trebuind doar să își redescopere rădăcinile. Jertfa pe care creștinii din Apus o fac pentru a participa la slujbe se aseamănă cu cea a creștinilor de la începutul creștinismului. Atunci, asumarea creștinismului era desigur de multe ori o decizie de viață și de moarte, având în vedere faptul că un creștin denunțat plătea de multe ori cu viața. Tocmai perioada luminoasă de la Paști până la Înălțare are legătură cu botezul catehumenilor, care avea loc mai ales în noaptea de Paști. De aceea, în această perioadă se vorbește despre rolul vindecător al apei, noii creștini aprofundând astfel „mistagogia botezului“. În evanghelia vindecării orbului din naștere, puterea taumaturgică a apei „Siloamului“, care înseamnă „trimis“, se manifestă tocmai prin ascultarea orbului, care urmează poruncii aparent nesemnificative a Mântuitorului. Ascultând însă de cuvântul lui Dumnezeu, omul ajunge la vederea, adică la cunoașterea lui Dumnezeu. Pentru că orice gând se concretizează ca imagine în minte, Dumnezeu s-a făcut om, se lasă pictat și contemplat în mod văzut. Pentru că mintea este de multe ori murdărită prin imaginile din lumea exterioară, credinciosul are nevoie să se înconjoare mereu de amintiri ale prezenței lui Dumnezeu în viața sa. În a doua parte a cuvântului său despre Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, Episcopul Petru nu a dorit să ofere niște date biografice istorice, de multe ori controversate sau romanțate, ci să puncteze anumite elemente biografice spirituale. El a plecat de la faptul că „sfinții nu sunt extratereștri, săvârșind de la naștere fapte minunate“, ci ei sunt oameni ca noi, cu scăderile și ridicările lor. Amintind de formularea simbolului de credință prin Sinodul de la Niceea, decisiv influențată de Împăratul Constantin, precum și de aflarea lemnului Sfintei Cruci și construcția unor biserici care dăinuie până astăzi de către Împărăteasa Elena, Părintele Episcop a evidențiat rolul istoric esențial al celor doi mari ocrotitori ai parohiei, care, prin faptele lor bune au schimbat cursul istoriei.
Părintele Paroh a mulțumit tuturor participanților, care s-au adunat pentru a se ruga împreună la această zi atât de importantă a comunității. Așa cum se obișnuiește la astfel de momente, bucuria rugăciunii s-a prelungit ca în biserica primară cu agapa dragostei.
A consemnat Protos. Athanasie Ulea
