Mitropolitul Serafim la hramul Parohiei „Sf. Vasile” din Nürnberg

Duminică 8 ianuarie, Parohia „Sf. Ier. Vasile cel Mare” din partea de sud-est a orașului Nürnberg (cartierul Langwasser) și-a sărbătorit hramul cu întârziere de o săptămână, pentru a primi vizita Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim, dar și pentru a se reîntregi cu toți credincioșii care în perioada vacanței de iarnă și-au vizitat familiile din țară.

La Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Mitropolitul Serafim, au participat ierom. Ioan Popoiu, parohul acestei comunități care nu demult și-a sărbătorit primul an de existență, diac. Dumitru Dura (secretar eparhial) și diac. Augustin Costel Gliga (slujitor al parohiei), alături de numeroși credincioși din orașul francon și din împrejurimi, precum și o parte din corul Catedralei Mitropolitane din Nürnberg, care au dat răspunsurile liturgice.

Înainte de împărtășirea credincioșilor, Înaltpreasfinția Sa a ținut un cuvânt de învățătură, rezumând înțelesul tuturor praznicelor sărbătorite în ultimele săptămâni în aceea că ele ne-au învățat „smerenia lui Dumnezeu, Care S-a pogorât din cer și S-a întrupat, a luat chip de om”, aceasta fiind cea mai mare minune, după cum afirma odinioară Sfântul Ioan Damaschin.

Referindu-se la Evanghelia zilei (Matei 4, 12-17), ierarhul a amintit credincioșilor că Mântuitorul, după Botezul de la Iordan, a mers în Galileea și a început să propovăduiască Evanghelia, pornind de la aceleași cuvinte aceleași cuvinte ca și ale Sfântului Ioan Botezătorul: „pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu”, adăugând „și credeți în Evanghelie” (Marcu 1,15).

Mitropolitul a explicat că „pocăința e un proces care durează toată viața fiind acțiunea de a se opune răului și ispitelor, de îndreptare după poruncile Domnului”  și a accentuat că adesea se întâmplă ca noi, oamenii, să nu ne dăm seama că greșim, că avem mintea strâmbă și de aceea să vedem și lucrurile drepte ca și cum ar fi strâmbe, după cum spunea cândva părintele Arsenie Boca. De aceea, pentru ca să ajungem să ne schimbăm mintea, să o întoarcem la judecata sănătoasă, este nevoie să cerem constant lui Dumnezeu, în rugăciunea de fiecare zi, acest lucru. În lipsa unui program de rugăciune zilnică, omului îi este imposibil să se opună ispitei diavolului, care lucrează prin oameni și prin evenimentele lumii și astfel suntem în pericolul de a ne obișnui cu anumite păcate săvârșite zi de zi, să nu ne mai dăm seama de ele.

Continuând cuvântul său despre rugăciune, Mitropolitul Serafim a adăugat că, pe lângă cea săvârșită la lucru, pe drum, acasă în pravila zilnică, rugăciunea la biserică este cea mai importantă, aceasta împărtășind harul lui Dumnezeu mai mult decât orice altă rugăciune, fiindcă e săvârșită în comuniune cu ceilalți credincioși. Așa cum afirma teologul grec Christos Yannaras, liturghia este expresia cea mai înaltă a culturii umane, tot ceea ce omul a putut crea mai frumos. Ascultând cu atenție cântarea la strană și rugăciunile preotului, în Sfânta Liturghie, ne înălțăm duhovnicește. De aceea, el a îndemnat: „să venim la Biserică cu drag, să tindă sufletul nostru după Liturghie, să ne îndrăgostim de Liturghie, sau cum zicea cineva: să nu te mai saturi de Sfânta Liturghie, sa nu te simți nicăieri mai bine decât în biserică, pentru că biserica este Împărăția lui Dumnezeu. În biserică ascultăm Evanghelia și credem în tot ceea ce ne spune Mântuitorul”.

Afirmând că mesajul Evangheliei se rezumă în Predica de pe Munte a Domnului (Matei cap. 5-7), iar rezumatul acesteia sunt Fericirile pe care le auzim cântându-se la Sfânta Liturghie, ierarhul a semnalat o stare de fapt care dovedește nedeplinătatea credinței noastre: „Mi s-a întâmplat de multe ori în viață să întâlnesc oameni – fie la spovedit, fie că mi s-au plâns – că au vrăjmași, că au fost nedreptățiți. Eu răspund la fiecare: ce spunem noi în fericirea a noua: „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea” (Matei 5,11). Și noi, dimpotrivă, când cineva ne adresează un cuvânt rău, de judecată, sărim ca arși. Nu putem să primim nici un cuvânt împotrivă, din cele care nu ne plac, pentru că avem mintea pervertită, pătimașă și viața la fel. Omul lui Dumnezeu nu se supără, nu se tulbură, nu reacționează imediat la orice vorbă rea pe care o aude. Și aici este semnul că suntem cu adevărat oamenii lui Dumnezeu, cu adevărat credincioși. Credem în Evanghelie pentru că împlinim cuvântul Evangheliei. Dacă noi zicem: credem în Evanghelie, dar nu împlinim cuvântul Evangheliei, înseamnă că ne înșelăm pe noi înșine”

Alături de rugăciune, în viața duhovnicească este nevoie de post, a continuat Mitropolitul Serafim tematizând un subiect adesea discutat în societatea contemporană, anume consumul excesiv: „Mă minunez că în Occident s-a renunțat la asceză, la post, la nevoință. Asceza este singura cale de a ne opune societății de consum în care trăim. Astăzi oamenii sunt robiți de mâncare, băutură, plăcerile lumii acesteia. Împotriva acestora nu este altă cale decât asceza”. Referindu-se la respectarea posturilori mari de peste an și a celor din zilele de miercuri și vineri, a argumentat că prin aceasta ne demonstrăm stăpânirea de sine, deosebindu-ne de animalele care nu au judecată. Conformându-ne unei tradiții bisericești de două mii de ani, prin post nu doar că facem bine sufletului, ajutând ca rugăciunea să se interiorizeze, ci și trupului, fiindcă postul e o sursă de sănătate. „Cine postește după rănduiala Bisericii va fi sănătos toată viața, dacă duce o viață calculată, cumpătată”.

Ierarhul și-a încheiat predica afirmând că împreună, rugăciunea și postul ajută inima să devină milostivă, e o încălzește. „De multe ori inima e împietrită, e de gheață, fiindcă s-a obișnuit cu păcatul și astfel nu mai simte harul lui Dumnezeu. Dar când postim, ne rugăm, mai ales în necazuri – pe care să le pune pe seama păcatelor noastre – vom ajunge să avem o inimă compătimitoare, după modelul Sfântului Ioan Botezătorul care spunea: „Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea” (Luca 1,11).

După otpustul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Serafim a hirotesit întru protosinghel pe parohul tinerei comunități creștine, ieromonahul Ioan Popoiu, care este consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei și viețuitor al mănăstirii „Sf. Martiri Brâncoveni” de la Centrul Mitropolitan din Nürnberg.

Fiecare familie a primit în dar un exemplar al volumului „Tâlcuirea Sfintei Liturghii”, al părintelui Ilarion Felea, martir în închisoarea din Aiud, propus pentru canonizare, cărțile reprezentând o donație a PC Pr. Răzvan Enache, de la Parohia Cristești I (jud. Mureș).

Sărbătoarea Parohiei „Sf. Ier. Vasile cel Mare” s-a încheiat cu o agapă organizată de toți enoriașii în sala parohială a bisericii catolice „Sf. Rupert”, unde comunitatea ortodoxă românească și-a început activitatea în noiembrie 2021.