Pelerinaj în Sfântul Munte Athos

Programul pelerinajului a inclus vizitarea unor mănăstiri și schituri din Sfântul Munte, participarea la sfintele slujbe cu închinarea la sfintele odoare din patrimoniul acestora și convorbiri duhovnicești cu părinții nevoitori din acele locuri.

Itinerariul primei zile de pe tărâmul atonit a cuprins vizitarea următoarelor așezări monahale de pe latura de răsărit a peninsulei: Pantokrator unde se află icoana făcătoare de minuni „Gerontissa”, Schitul Sfântului Ilie ce aparține de mănăstirea Pantokrator și unde s-a nevoit Sf. Paisie Velicikovski înainte de a veni în țara noastră, Stavronikita (cea mai mică dar și ultima mănăstire atonită înființată (1536), ce adăpostește icoana Sfântului Nicolae Streidas („cu scoică”), Iviron (cu icoana Maicii Domnului ”Portărița”), Filoteu (cu mâna dreaptă a Sf. Ioan Gură de Aur dăruită mănăstirii de împăratul bizantin Andronic al II-lea), Caracalu (care, după pagubele provocate de pirați s-a refăcut cu susținerea domnitorilor Moldovei Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu). Călătoria a continuat spre sud, în apropiere de vârful Atonului (2033 m), trecând pe lângă Marea Lavră (Megisti Lavra: prima mănăstire construită pe muntele Athos), având ca destinație Schitul românesc Prodromu. Pelerinii au cercetat apoi peștera Sfântului Atanasie, mormintele părinților prodromiți Petroniu și Iulian, apoi au participat la sfintele slujbe de noapte, închinându-se la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului „Prodromița” și la icoana Sf. Ioan Botezătorul.

În cea de a doua zi de pelerinaj s-a circulat înspre latura de apus a Sfântului Munte, către Mănăstirea Simonos Petras din secolul al XIV-lea, ce îmbie privirile cu o perspectivă spectaculoasă asupra Mării Egee și a vârfului Atonului. În biserică, în arhondaric și la trapeză se află portretul votiv al domnitorului Mihai Viteazul (1593-1601), considerat mare ctitor al mănăstirii, după distrugerea acesteia în 1581. După o călătorie ostenitoare pelerinii au fost întâmpinați cu multă dragoste de părintele ieromonah Ignatie Bozianu, ucenic al părintelui Dionisie Ignat. Chilia Sfântului Ipatie, ce dăinuiește de aproape un mileniu, a trecut în proprietatea călugărilor români în secolul al XIX-lea. În această chilie au viețuit o perioadă arhimandritul Dometie Trihenea, mare duhovnic și stareț, precum și părintele Arsenie Boca. În această chilie au slujit Patriarhul Iustinian în anul 1963 și PS Episcop Vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul în primăvara anului 2023. După ce pelerinii au ascultat cu luare-aminte cuvinte de învățătură, au admirat gospodăria bine îngrijită și s-au revigorat cu „agheasma” tămăduitoare de la izvorul sfântului Ipatie, și-au continuat deplasarea către chilia românească a Sfântului Gheorghe – Colciu, unde își doarme somnul de veci părintele cu viețuire sfântă, Dionisie Ignat. Programul s-a încheiat în capitala Sfântului Munte, Kareia.

În zorii zilei următoare, clopotele celei mai vechi biserici din Sfântul Munte (Protaton, sec. IX) au vestit începerea rugăciunilor, iar pelerinii au participat la slujbele oficiate de monahii greci trăitori acolo. Ziua a început cu vizitarea mănăstirii Cutlumuș, considerată mănăstire românească de către domnitorii români care au contribuit în nenumărate rânduri la refacerea și susținerea acesteia (Vladislav I, Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, ș.a), după care grupul de pelerini a poposit la vestita mănăstire Vatopedu. Prin bunăvoința părintelui Chiril, pelerinii s-au închinat la cinci dintre cele șapte icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, au venerat Brâul Maicii Domnului și capul Sfântului Ioan Gură de Aur. Se cunoaște că de la mănăstirea Vatopedu a fost ales mitropolit al Timișoarei sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, cuviosul stareț Gheorghe, întemeietor al Cernicăi, a fost hirotonit diacon la Vatoped, iar aici a viețuit sf. Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești (1823-1834). După căderea Constantinopolului (1453), un număr de 67 de voievozi moldoveni și 18 domnitori ai Țării Românești au ajutat într-un fel sau altul mănăstirea, începând cu Sf. Ștefan cel Mare (1457-1504) care a construit clădirea portului (arsanaua) mănăstirii cu un paraclis și Sf. Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul Mânăstirii Curtea de Argeș. Recent, regele Charles al III-lea al Marii Britanii a refăcut un paraclis ce face parte din ansamblul mănăstirii și vizitează deseori această lavră monahală. După Vatopedu, călătoria duhovnicească a continuat către mănăstirea Dochiariu, ocrotită de Sf. Arh. Mihail și Gavriil (unde se află icoana „Grabnic-Ascultătoarea“ a Maicii Domnului), apoi au purces, de-a lungul mării, printre livezile de măslini, până la mănăstirea Xenofont, ocrotită de Sf. M. Mc. Gheorghe și sprijinită consistent de Sf. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Următorul popas s-a făcut la celebra mănăstire – Sf. Pantelimon-Rusikon unde se păstrează multe odoare dintre care amintim: capul Sf. Evanghelist Luca, părticele din moaștele Sf. Siluan Athonitul, Ioan de Kronstadt și Serafim de Sarov, precum și icoana făcătoare de minuni a Sf. Mc. Pantelimon. Biserica (Katholikonul) închinată Sf. Pantelimon și alte clădiri importante au fost clădite cu sprijinul domnitorului moldovean Scarlat Callimah (1809-1889), iar alți domnitori români au contribuit cu danii semnificative de-a lungul vremii. Ultima zi s-a încheiat la schitul Sfântului Andrei din Kareia.

După ieșirea din Sfântul Munte, pelerinii au mai poposit la Mănăstirea administrată de maicile noastre din Transilvania, a Sf. Arhangheli din Trypiti, de lângă Ouranopolis, la Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie și a Sf. Grigorie Palama din Tesalonic.

Pe calea de întoarcere spre Austria, pelerinii s-au închinat și la două obiective importante din Macedonia și Serbia: Mănăstirea Sf. Ioachim Osogovschi din Kriva Palanka și la impozanta Catedrală patriarhală a Sf. Sava din Belgrad.

În pofida oboselii acumulate pe parcursul călătoriei, pelerinii au revenit la casele lor mai întăriți sufletește, având nădejdea că rugăciunile lor înălțate în acele locuri minunate, încărcate de istorie și spiritualitate, vor aduce roade binecuvântate în viața lor și a comunităților din care provin.

Știre și imagini preluate de pe pagina Facebook a Parohiei „Sf. Ștefan cel Mare” din Viena.