Sfintele Paști la Catedrala Mitropolitană din Nürnberg

Sărbătoarea Sfintelor Paști a adunat la Catedrala mitropolitană din Nürnberg, ca în fiecare an, câteva mii de credincioși ortodocși români care, cu puțin timp înainte de miezul nopții, au primit lumina sfântă de la ÎPS Părinte Mitropolit Serafim, iar apoi au participat la procesiunea organizată pe străzile înconjurătoare și apoi la Slujba Învierii.

 

 Potrivit unei tradiții locale, Sfânta Lumină a fost împărțită de ÎPS Serafim credincioșilor sâmbătă noaptea, la orele 23:00, când în România, la miezul nopții, are loc în toate bisericile ortodoxe slujba Învierii. Ieșind din biserică în procesiune, Ierarhul împreună cu mulți credincioși au ieșit pe străzile din jurul Centrului mitropolitan cântând „Hristos a înviat”, iar apoi slujba a continuat pe scena amenajată în fața troiței din curtea complexului de clădiri al Mitropoliei. Canonul Învierii a fost cântat de corul „Sf. Mart Brâncoveni” al Catedralei mitropolitane.

În cuvântarea din noaptea de Paști, Mitropolitul Serafim a vorbit celor câteva mii de participanți despre puterea învierii. Moartea nu e naturală, nu e firească, a punctat ierarhul, ci e o urmare a păcatului, însă Domnul Iisus Hristos a venit la noi să ne mântuiască, din dragoste, jertfindu-se. „La fel trebuie și noi să facem, urmând porunca iubirii dată de Domnul, iubind și iertând. Când urâm ne schimonosim ființa. Suferim din cauza lipsei de iubire care se manifestă prin toate păcatele”, a spus Mitropolitul celor prezenți, iar apoi a dat exemplul urmării îndemnului iubirii, materializat de sfinții care au arătat iubire semenilor. „Printre ei se numără și contemporani, precum sfântul Porfirie din Atena, dar și mulți părinți români, încă nedeclarați sfinți, precum Arsenie Boca, Cleopa Ilie, Paisie Olaru și alții. Ei au împărțit curaj și dragoste, fiindcă au biruit moartea în viața lor”. La această dragoste suntem chemați cu toții, a continuat ierarhul, indiferent starea în care ne aflăm, după cum s-a citit în omilia pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur: și cei care au postit și cei care nu au postit, și cei care s-au pregătit, dar și cei veniți în ultimul ceas. Dumnezeu ne iartă pe cei care au nădejdea în El și sunt aproape de Biserică, aceasta fiind corabia mântuirii. În încheierea cuvântului, ierarhul a îndemnat pe cei prezenți să frecventeze cât mai des slujbele Bisericii și să-și aducă fiii și fiicele la Sfânta Împărtășanie și la slujbe, să îi familiarizeze cu viața creștină, fiindcă fără Dumnezeu și credința în viața veșnică, totul e deșertăciune. Credința interesată în Dumnezeu, numai ca să fim ajutați e insuficientă. Dumnezeu lucrează numai în viețile celor care Îl acceptă, dar Dumnezeu nu intreă cu forța în inimile celor care nu Îl acceptă pe Dumnezeu, fiindcă respectă libertatea omului. După ce a îndemnat pe credincioși să susțină programul de burse pentru copii săraci din Moldova, ierarhul a sfințit coșurile de Paști aduse de credincioși, în cântarea „Hristos a înviat”, aflată pe buzele tuturor.

Potrivit tradiției din Nürnberg, Sfânta Liturghie pascală a avut loc duminică dimineața, începând cu orele 10:00, cu participarea a peste 300 de credincioși. Slujba arhierească a fost înfrumusețată de cântările liturgice ale Corului „Sf. Mart. Brâncoveni” al Catedralei, dirijat de dr. Claudiu Pătrașcu. După împărtășirea preoților, Mitropolitul Serafim a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre rânduiala specială a acestei slujbe unice, cea mai importantă de peste an. Dacă în noaptea Învierii s-a citit Evanghelia Învierii, „la Sfânta Liturghie s-a citit începutul Evangheliei de la Ioan, în care ni se vorbește despre existența din veci a Fiului lui Dumnezeu, înainte de lume”, a spus ierarhul. „Paștile echivalează cu o nouă creație a lumii, o reînnoire prin înviere. Prima creație a decăzut, fiind marcată de pământ și moarte, iar noua creație are loc prin Învierea lui Hristos. Pentru cei care au credință profundă, se poate înțelege că Hristos – prin învierea Sa – a împărtășit lumii puterea să se regenereze, să renască”. Însă omul se regenerează cu participarea sa, de aceea pe cei care refuză regenerarea, Dumnezeu nu îi înviază „cu forța”. Iar înnoirea vieții are loc dacă ne străduim toată viața să lăsăm pe Hristos în viața, ființa, inima noastră, participând și noi la acest proces, căutând să trăim în echilibru, fiind constanți în toate. În energiile dumnezeiești, care lucrează înăuntrul omului, e prezent Dumnezeu însuși. Însă Dumnezeu e delicat și se retrage atunci când suntem cuprinși de păcate care ne întunecă sufletul. Ierarhul și-a încheiat cuvântul îndemnând la o viață cumpătată: „Prin păstrarea calmului și bunătății, blândeții, umpluți de har, suntem fii ai lui Dumnezeu, purtându-L în sufletul nostru. Dacă o viață înreagă trăim în Biserică cu rugăciune, spovedanie, împărtășanie, atunci vom crește ca să ajungem la acest echilibru după care omul suspină (…) Există o balanță a faptelor pe care nu o vedem, fiindcă fapta nu e urmată imediat de consecințe, ci peste ani. Fiecare primește înapoi ceea ce face, ce gândește, ce vorbește, ce lucrează. Iar pe toate cele bune le putem face dacă suntem încadrați în Biserică si ascultăm cu atenție slujbele, ca să ne intre la inimă. La heruvic se spune: toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm”. Rugăciunea în comuniune, la biserică, ne ajută să ne regenerăm forțele sufletești, pentru ca apoisă  ne întoarcem la viețile noastre, dar cu putere și curaj.

După împărtășirea unui număr foarte mare de credincioși, Ierarhul a împărțit Lumina sfântă și celor care nu au putut participa la slujba de noapte, în bucuria cântării „Hristos a înviat!”