Volumul „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)” prezentat la Timișoara, de Ziua Culturii Naționale

Marți, 16 ianuarie a.c., în Aula filialei Timișoara a Academiei Române a avut loc sărbătorirea Zilei Culturii Naționale, cu tema Spațialitate și temporalitate în epoca marilor clasici Mihai Eminescu și Ioan Slavici, două destine paralele, unite printr-un singur crez: literatura.

Invitatul special al acestei întâlniri culturale a fost Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. La eveniment au participat academicieni, preoți, reprezentanți ai mediului universitar, istorici, jurnaliști, cercetători, și oameni de cultură din întreaga țară.

Un moment deosebit al întâlnirii l-a constituit și discursul Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului referitor la tema propusă, în care a evidențiat cum identitatea națională se păstrează prin cultură: „Identitatea națională se păstrează prin cultură, căci cultura neamului nostru a fost botezată și sfințită în cristelnița Bisericii, locul unde apar primele scrieri și cărți în limba română. Creștinismul românesc va fi un element fundamental de rezistență în dăinuirea neamului și a culturii românești. Vă asigurăm pe toți că prin Biserică, prin cultura și credința care o avem, vom face tot ce este posibil să ne păstrăm identitatea neamului în Biserică. Aceasta va fi ultimul loc din spațiul românesc unde Evanghelia lui Hristos se va citi în limba română. Cultura este cea care depozitează valorile unei societății.“

Au fost prezentate două cărţi: „Istoria literaturii române române contemporane din vest” a prof. univ. dr. Alexandru Ruj şi „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)”, autori: pr. prof. dr. Nicolae Dura şi dr. Dorin-Ioan Rus, Sibiu, Editura Andreiana, 2023, 480 p. Cartea a fost prezentată de pr. dr. Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia Timişoarei, apoi au vorbit și autorii lucrării. „Cartea cuprinde 397 de personalități în frunte cu Eminescu și Slavici, despre care s-a vorbit așa de frumos astăzi. 397 de români care fie au studiat la Viena, fie și-au luat doctoratul acolo, fie au lucrat, fie au fost ofițeri până la cel mai înalt grad în armata imperială și în armata austro-ungară, fiind de asemenea decorați pentru meritele lor deosebite. Unii dintre ei au fugit în România și au luptat în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial. Demersul acesta istoriografic pune în valoare personalități care au ostenit în câmpul culturii, literaturii, artei, spiritualității românești și nu sunt cu nimic mai prejos decât personalitățile din țările occidentale. Marea lor majoritate au revenit după studii acasă în România, în Banat, în Ardeal, în sudul țării, în Est. Cu bagajul de cunoștințe excepțional acumulat acolo și-au pus umărul la temeluirea culturii noastre naționale, la dezvoltarea artei de toate felurile, și, foarte important, la înfăptuirea unității naționale. Au fost oameni ai Bisericii, pe care acesta i-a înveșnicit. Unii din aceștia s-au înscris în acțiunea de reînființarea Mitropoliei Ardealului, au contribuit cu sume apreciabile, au susținut înființarea unei mitropolii aici, la Timișoara. Veniți în țară au înființat ziare, reviste, instituții caritabile, au acordat burse unor tineri cu dragoste de carte ș.a.m.d. Aceasta este o carte de care Țara noastră, Biserica noastră și Cultura noastră avea nevoie”, a specificat preotul dr. Ionel Popescu.

Articol de Pr. Marius Mircia, preluat de pe pagina de internet a Ziarului Lumina al Patriarhiei Române

Foto: Ziarul Lumina și pagina Facebook a Parohiei românești „Învierea Domnului” și „Sf. Ap. Andrei” din Viena.